Unirea Republicii Moldova cu România este posibilă, dar trebuie asumată de către oficialii de la București, în primul rând de președintele Klaus Iohannis, susține istoricul Constantin Corneanu.
În opinia expertului „Republica Moldova se află într-o situaţie aproape imposibilă din punct de vedere politic şi economic. Elitele politice conducătoare de la Chişinău, din interese de grup, racordate şi la interese strategice aflate în dezacord cu opţiunea pro-europeană a unei importante majorităţi a cetăţenilor Republicii Moldova, au reuşit să pună în dificultate parcursul pro-european asumat de către majoritatea forţelor politice conducătoare de la Chişinău. Totodată, UE şi-a exprimat îngrijorarea şi dezacordul cu ceea ce se întâmplă la Chişinău, respectiv furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar şi această prelungită criză politică care generează temeri în ce priveşte opţiunea pro-europeană”.
În aceste condiții, dar și în contextul geopolitic internațional, Corneanu spune că „că există breşe care ar favoriza împlinirea unui ideal naţional: reîntregirea ţării”.
„Preşedintele României ar trebui să-şi asume acest ideal al reîntregirii şi să propună în mod formal, oficial, Parlamentului României, reprezentanţilor politici ai românilor, să ia în discuţie asumarea în mod public a acestui mare ideal. Totodată, ar trebui să urmăm modelul german din 1949 şi să trecem în preambulul unei noi Constituţii a României, sau a celei prezente, un text care să prevadă obligaţia morală pentru poporul român, pentru elitele sale politice conducătoare, de a nu renunţă la idealul reîntregirii ţării, respectiv inserarea următorului text: ‘Întregul popor român este mandatat să înfăptuiască prin liberă autodeterminare, precum şi în temeiul principiilor Actului Final al CSCE de la Helsinki din 1975 şi ale dreptului internaţional, reîntregirea României şi afirmarea acesteia că un membru egal în drepturi într-o Europa unită’.
Este nevoie de o astfel de prevedere constituţională care să motiveze, dacă nu să determine, orice om politic şi de stat român, sau orice forţă politică din România sau Republica Moldova, să iniţieze un astfel de demers politico-diplomatic şi juridic, chiar şi după model german.
O decizie a Parlamentului României, în acest sens, ar întări poziţia preşedintelui României în efortul pe care va trebui să-l facă domnia să pentru punerea în aplicare a unei strategii coerente politico-diplomatice şi juridice menite a transforma un ideal într-o realitate”, a declarat Constantin Corneanu într-un interviu pentru ziare.com.
Totodată, el este de părere că partenerii externi ai României, în special SUA, pot oferi garanții pentru realizarea unirii.
„Menţionez faptul că Senatul SUA a recomandat guvernului american în iunie 1991: ‘1. să sprijine dreptul la autodeterminare al poporului din Moldova şi nordul Bucovinei, ocupate de sovietici, şi să elaboreze o hotărâre în acest sens; 2. să sprijine eforturile viitoare ale guvernului Moldovei de a negocia paşnic, dacă o doreşte, reunificarea Moldovei şi nordului Bucovinei cu România aşa cum s-a stabilit în Tratatul de pace de la Paris din 1920, conform normelor în vigoare ale dreptului internaţional şi Principiul 1 al Actului de la Helsinki‘.
Din această perspectivă, cred că trebuie valorificat parteneriatul strategic cu SUA, respectiv obţinerea sprijinului politico-diplomatic al SUA şi, totodată, al liderilor UE şi al principalilor decidenţi, la nivel informal, din spaţiul euro-atlantic. Afirmarea dreptului nostru de-a impune ştergerea ultimelor consecinţe ale Pactului Molotov-Ribbentrop reprezintă o provocare totală pentru diplomaţia românească şi elită politică autohtonă şi, totodată, pentru comunitatea internaţională”, a mai spus Corneanu.