Ultimul program de asistentă financiară dedicat Greciei pare să nu aibă nimic de a face cu datoria țării, fiind, mai degrabă, un experiment capitalist atât de extrem încât niciun alt stat european nu riscă să-l aplice.
Cele 86 de miliarde de euro care vor fi alocate programului sunt însoțite de măsuri de austeritate drastice, încât nesustenabilitatea datoriei și agravarea depresiunii economice sunt inevitabile.
Și, cu toate acestea, este pe punctul de a fi implementat, constată cotidianul The Independent.
De vânzare
Europa nu pare deloc confuză în privința Greciei, în spatele declarațiilor liderilor săi stând un program de privatizare bine pus la punct.
Grecia este de vânzare, iar din acest punct de vedere antreprenorii, muncitorimea și fermierii din țară vor trebui măturați din calea corporațiilor străine.
În cadrul programului de privatizare, Grecia va trebui să pună la dispoziția unui organism controlat de instituțiile europene active însumând 50 de miliarde de euro care vor fi vândute pe rând.
Porturi, aeroporturi, sistemul de energie electrică, proprietăți și terenuri vor fi vândute pentru a asigura returnarea datoriilor, după cum argumentează creditorii europeni.
O logică de bun simț dezvăluie totuși faptul că o țară care își vinde activele profitabile, riscă mai degrabă să intre în incapacitate de plată, decât să achite la timp împrumuturile.
Deloc surprinzător, cele mai profitabile afaceri deținute de statul elen sunt scoase la licitații primele.
Loteria națională a fost deja cumpărată, iar aeroporturile regionale din insulele turistice ale Greciei au fost vândute și ele unui operator german.
Portul Pireus cel mai probabil va fi cumpărat de o companie chineză. Între timp, 49 hectare de plajă din insula Corfu au intrat în administrarea unui fond de investiții din Statele Unite.
Concesiunea se întinde pe 99 de ani, iar suma plătită este de-a dreptul ridicolă: 23 de milioane de euro.
Conform presei, printre bunurile incluse în lista activelor fondului de privatizare se mai numără 40 de insule nelocuite și un proiect turistic din insula Rodos.
Citeşte şi: Băncile din Grecia primesc urgent fonduri de 10 miliarde de euro, pentru recapitalizare
Anihilare totală
În paralel cu privatizarea, legislația este supusă unor modificări care lovesc direct în micile afaceri ale elenilor.
Protecția acordată de stat farmaciilor, librăriilor și patiseriilor pentru a face față asaltului corporațiilor va fi ștearsă dintr-o singură mișcare, iar interesul este vădit prin atenția cu care Uniunea Europeană se concentrează asupra detaliilor.
Printre acestea se numără: termenul de expirare de pe cutiile de lapte și gramajul covrigilor vânduți în Grecia.
Mai mult, elenii sunt îndemnați să adopte un stil mai liberal decât în Germania, fiind trimiși și duminica la muncă, ca parte a experimentului la care sunt supuși.
Pe piața muncii, salariile minime urmează să sufere o tăiere, la fel ca și pensiile, iar negocierile colective vor fi interzise pentru a ușura concedierea în masă a muncitorilor eleni.
Toate sunt măsuri mult mai radicale decât cele întâlnite în vreunul din statele creditoare din zona euro.
Pe lângă veniturile diminuate se anunță, din septembrie, o creștere rapidă a taxelor și impozitelor în țară, cu TVA-ul aproape dublu la anumite servicii și produse.
Citeşte şi: Germania a avut profituri de circa 100 miliarde de euro de pe urma crizei din Grecia
Un paradis corporatist
Nevoia de reformă în anumite sectoare din țară este incontestabilă, iar guvernul Syriza a ajuns la putere promițând modificări profunde în sistemele de pensii și impozite din Grecia.
În schimb, cerințele creditorilor europeni nu au nimic de a face cu reformarea statului elen, părând să asigure un climat de micromanagement radical al pieței libere.
Privatizările și modificările legislative impuse prin noul memorandum deschid poarta Greciei pentru marile afaceri corporatiste.
Singura speranță ar fi ca acestea să aducă un profit constant pentru a permite dezvoltarea lor în continuare, servind și ca model pentru ceea ce ar putea urma în viitorul apropiat în alte părți ale Europei.
În timp ce liderii europeni aplică într-o altă țară măsuri pe care nu ar fi avut curajul să le propună acasă, ei nu ezită să arate vădit grija pe care o au față de companiile din țările lor.
Intensitatea cu care se desfășoară programul de restructurare aplicat Greciei nu are nimic de a face cu un ajutor economic dat unei țări în dificultate.
„Este doar o cinică încercare de a crea un paradis corporatist în zona Mediteranei”, conchid analiștii The Independent.
Citeşte şi: O nouă problemă pentru Grecia: Avem nevoie de ajutorul UE