Publicarea datelor Recensământului Populației la 3 ani de la exercitarea exercițiului ridică multiple semne întrebare, astfel aceste date nu pot fi considerate valide. Mai mult, datele prezentate vineri de Biroul Național de Statistică (BNS) vin în contradicție cu datele în baza cărora au fost efectuate ultimele alegeri în Republica Moldova. Păreri în acest sens au împărțiți mai mulți experți.
Expertul Victor Ciobanu consideră că cifra de 2,9 milioane, pe care BNS a prezentat-o ca fiind populația Republicii Moldova în 2014, este una estimativă și vine în contradicție cu numărul alegătorilor înscriși la alegerile parlamentare din toamna anului 2014.
„Publicarea datelor la 3 ani de la exercitarea exercițiului ridică multiple semne de întrebare. Noi vedem viteza cu care cetățenii părăsesc Republica Moldova. Această cifră este estimativă. Din 2,9 milioane scădem cifra de 700.000 de mii, care o reprezintă cetățenii sub 18 ani, și vedem că cifra rămasă este în contradicție cu cifra de 3,2 milioane de alegători, în baza căreia Comisia Electorală Centrală a organizat alegerile prezidențiale. Numărul alegătorilor nu poate fi mai mare decât numărul total al populației. Este un handicap pentru demnitarii noștri”, a declarat Ciobanu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.
Mai mult, expertul spune că datele au fost prezentate în ultima zi în care acestea puteau fi prezentate. „Dacă datele erau prezentat sâmbătă luni, acestea nu mai erau valabil conform standardelor internaționale”, a mai spus expertul.
Vicepreședintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Chiril Moțpan, spune cel mai probabil BNS nu a realizat un recensământ conform standardelor, ci a colectat datele din bazele administrative, întrucât mulți cetățeni au raportat că nu au fost chestionați.
„Acest recensământ nu mai poate fi considerat valabil. Datele au apărut acum deoarece s-a încheiat termenul. Populația este plecată din țară, asta se vede în toată republica, în satele pustii. Nu este clar de unde a apărut numărul mare al populației. Probabil, nu s-a reușit realizarea unui recensământ clasic, așa cum cere canoanele, și atunci s-a procedat altfel. Au fost luate datele din bazele administrative”, a declarat Moțpan.
Șefa Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, a refuzat să explice cum se face că numărul alegătorului este mai mare decât numărul populației, declarând că CEC operează cu date din Registrul de Stat al Populației, care este actualizat zilnic.
„Datele din Registrul Alegătorilor sunt preluată, așa cum statuează Codul Electoral, din Registrul de Stat al Populației. Nu știu dacă putem folosi cifre noi de la recensământ. CEC nu colectează în teritoriu datele despre alegători, ci le preia. Eu operez cu informația pe care o primim din Registrul de Stat al Populației”, a declarat Russu.
Totodată, aceasta a confirmat că CEC nu are suport juridic pentru a prelua datele recensământului din 2014 pentru organizarea următoarelor alegeri, astfel scrutinele vor fi organizate în baza datelor furnizate de Registrul de Stat al Populației.
BNS a făcut publice datele de la recensământul populației și al locuințelor desfășurat în perioada 12-25 mai 2014. Astfel, au fost înregistrate un total 2,804,801 persoane, din care 209 mii sunt non-rezidenţi, iar 2,595,771 sunt persoanele cu reşedinţă obişnuită în Republica Moldova.