Curtea Constituţională a avizat negativ iniţiativa comună a fracțiunilor PLDM și PSRM de revizuire a Constituţiei.
Curtea anunță că a reţinut că propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei este semnată de un număr de 37 de deputaţi, adică de mai mult de o treime din numărul deputaţilor. Astfel, Curtea a constatat că iniţiativa de revizuire a Constituţiei este prezentată de subiectul autorizat și, în acest aspect, este conformă cerințelor.
Pe de altă parte, Curtea a reținut că demiterea din funcţie pentru „fapte grave de încălcare a Constituţiei” este în sine criticabilă, deoarece este o sursă de confuzie şi ambiguităţi, atât privind conţinutul unor astfel de „încălcări” ale Constituţiei, precum şi sub aspectul procedurii şi autorităţii cu competenţa de constatare, precum şi a efectelor unor astfel de constatări.
Curtea a constatat că această prevedere consacră o confuzie între răspunderea juridică penală şi răspunderea politică a Preşedintelui.
„Modificarea adusă articolului 89 din Constituţie atribuie Curții Supreme de Justiție competența de constatare a săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, contrar dispozițiilor articolului 135 alin. (1) lit. f) din Constituție care consacră competența exclusivă a Curții Constituționale de a constata circumstanţele care justifică demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, în calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională și garant al Constituției”, anunță CC.
Astfel, Curtea a constatat că această modificare este neconstituţională, întrucât încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituţie.
Pentru aceste motive, Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ţinând cont de statuările Curţii Constituţionale expuse în partea descriptivă a avizului.
Adițional, Curtea a reiterat faptul că un proiect de revizuire a Constituitei trebuie să vizeze nu numai modalitatea de alegere şi demitere a Preşedintelui ţării, ci să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele preşedintelui şi, respectiv, ale premierului şi parlamentului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituţional al Republicii Moldova, principiul respectului reciproc şi al cooperării loiale între puterile statului prevăzute în Constituţie.