Guvernul rus se folosește de presă pentru a convinge publicul de corectitudinea politicilor sale interne și internaționale. Cel mai recent exemplu este cel al prezentatoarei meteo de la canalul de stat Rossiya24 TV, care a anunțat la câteva zile după începerea campaniei ruse din Siria că vremea este perfectă pentru bombardamentele operațiunii aeriene.
Această practică a Kremlinului a crescut în intensitate de la începutul conflictului din Ucraina, anul trecut, notează Natalia Rostova, critic al presei ruse, într-un interviu acordat Huffington Post.
Rostova a fost invitată la școală de Jurnalism a Universității Berkeley și scrie la publicația moscovită online Slon.ru, dar este și autor al Gorbymedia.com, proiect de cercetare cu privire la presă rusă în era fostului președinte Mihail Gorbaciov.
Experta spune că în general presa rusă înfățișează evenimentele din punctul de vedere al lui Vladimir Putin. „Acesta are acces nelimitat la presă și aceasta explică tot ce se întâmplă conform comunicatului său oficial. Nu contează dacă e războiul din Siria sau alt subiect”, arată Rostova.
Încă de la venirea sa la putere în 2000, Putin a adus sub controlul său aproape toate televiziunile, numește (oficial sau neoficial) redactorii șefi și directorii generali. În ceea ce privește așa-zisa presă independentă, spune experta, instituțiile mici și necontrolate de stat au în general un acord între Kremlin, proprietar și redactorul șef. Redactorii și directorii au întâlniri săptămânale cu administrația prezidențială pentru a discuta evenimentele viitoare, ce va fi semnificativ în săptămâna ce urmează, ce vrea administrația să beneficieze de acoperire.
Rușii obișnuiți susțin că libertatea presei nu este importantă pentru ei și sunt în general de acord cu ideea de cenzură și ca statul să dețină presa, mai spune aceasta.
În același timp, însă, spune experta, jurnaliștii au înșelat încrederea rușilor. Dacă la începutul anilor ’90 erau considerați adevărați Mesia, unii au devenit parlamentari și s-a dovedit că sunt fie vânduți, fie corupți. De-a lungul timpului, s-a demonstrat că e simplu să cumperi ziariștii.
Mai mult, numărul cititorilor care își iau informațiile din publicații critice la adresa statului nu depășește 5% și mult mai puțini se informează de pe rețelele de socializare.
În aceste zile, ultima speranță pentru integritate editorială a fost distrusă, după ce a fost elaborată o nouă lege ce arată că publicațiile nu pot fi deținute decât în proporție de 20% de străini.