Unii dintre candidații pentru funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei au tangențe directe cu politicul. Nina Șchendrea, unul dintre candidați, spune că a învățat la aceeași facultate cu prim-vicepreședintele suspendat al PDM, Vlad Plahotniuc, și a muncit împreună cu președintele Parlamentului, Andrian Candu. Un alt candidat la șefia BNM, Oleg Olexici, este chiar vecinul celor doi membri ai PD.
Cei care au depus dosarele pentru a participa la concursul de selectare a candidatului pentru funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, participă astăzi la proba de interviu în Comisia formată pentru selectarea candidatului. Deși spun că nu sunt „prieteni” cu politicienii, unii din cei care concurează pentru șefia BNM au sau au avut tangențe directe cu politicul.
Nina Șchendrea, fostă angajată la Banca de Economii, Victoriabank și BCR, care în prezent activează în cadrul unei companii de audit, spune că nu este prietenă cu niciun politician, totuși, spune ea, pe parcursul activității „s-a intersectat” cu mai mulți politicieni, printre care și membrii PD Vladimir Plahotniuc și Andrian Candu.
„Cu d-nul Plahotniuc ne-am intersectat la Institutul Politehnic. Personal nu-l cunosc. Am învățat la aceeași facultate, cu diferență de un an. Îl cunosc pe Andrian Candu, pentru că am lucrat împreună”, a declarat Șchendrea.
Un alt candidat la funcția de Guvernator BNM este Igor Olexici. Acesta a recunoscut că este vecin cu prim-vicepreședintele suspendat al PDM, Vlad Plahotniuc și a președintele Parlamentului, Andrian Candu. Întrebat în ce relații se află cu cei doi, Olexici a declarat că au „relații bune”.
Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Igor Olexici apare în scandalul legat de Banca de Economii. Astfel, Igor Olexici, alături de alți doi acționari minoritari ai Băncii de Economii s-au adresat cu cerere de chemare în judecată contestând decizia adunării generale a băncii privind emisia de acţiuni care a făcut să le fie micşorată valoarea acţiunilor deţinute, dar care a şi diminuat cota statului de la 56% la 33%. Cererea acţionarilor a fost respinsă de către prima instanţă, iar, ulterior de către Curtea de Apel. La 27 noiembrie 2014, însă, Curtea Supremă de Justiție le-a dat dreptate celor trei şi a adus iarăşi BEM-ul în administrarea statului. Potrivit raportului Kroll, decizia CSJ a venit imediat după ce din BEM au „plecat” circa 14 miliarde de lei.