NATO va continua colaborarea strânsă cu Georgia, dar deocamdată nu-i poate oferi perspective de aderare acestui stat, a anunțat miercuri Secretarul General al Alianței, Anders Fogh Rasmussen.
Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de externe din cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice au decis să dezvolte un pachet substanţial pentru Georgia, cu scopul de a o ajuta să se apropie de NATO, a declarat Rasmussen.
Atentă să-şi consolideze securitatea în faţa ameninţării ruse, Georgia spera să obţină la acest summit lansarea negocierilor şi declanşarea Planului de acţiune în vederea aderării, prima etapă a acestui proces.
În 2008, la summitul de la Bucureşti, NATO a afirmat că Georgia şi Ucraina au vocaţia să adere la blocul militar, dar fără să stabilească o dată în acest sens. Acest anunţ a fost denunţat de Rusia, ostilă unei prezenţe NATO la frontierele sale.
„Nicio ţară nu dispune de un vot de veto faţă de extinderea NATO”, a subliniat miercuri Rasmussen, dând asigurări că „uşa NATO rămâne deschisă” unor noi membri.
Însă statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice au poziţii divergente în cazul Georgiei, o ţară care participă în mod activ la numeroase misiuni ale organizaţiei în Afganistan şi care a mobilizat recent trupe în Republica Centrafricană, în cadrul misiunii UE.
În opinia unora, aderarea sa ar prezenta riscuri la adresa NATO, ai cărei membri sunt legaţi printr-o datorie de solidaritate, potrivit articolului 5 al actului său fondator, în cazul în care un membru este ameninţat. Însă, de la războiul-fulger cu Rusia din 2008, „Georgia a pierdut controlul asupra unei părţi a teritoriului său”, Osetia de Sud şi Abhazia trecând sub control rusesc, a subliniat un diplomat.
În afară de Georgia, alte trei ţări din Balcani doresc să se alăture NATO, şi anume Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Macedonia.
„Vom examina cel mai târziu la sfârşitul lui 2015 dacă invităm Muntenegru”, ţara care a avansat cel mai mult în acest proces, „să se alăture Alianţei Nord-Atlantice”, a precizat Rasmussen.