Letonia preia joi președinția semestrială a Uniunii Europene, ajungând în prima linie în fața Rusiei lui Vladimir Putin, implicată în criza din Ucraina și destabilizată din punct de vedere economic în urma reducerii prețului la petrol, comentează AFP.
Politica UE față de Rusia nu este unica provocare căreia Riga trebuie să-i facă față, pericolul islamist, recesiunea Greciei, securitatea energetică și accesul europenilor, în special proveniți din țările estice, pe piața muncii britanică fiind alte dosare grele cu riscuri și incertitudini.
Dar anexarea, în martie, a Crimeei de către Rusia şi intervenţia sa în Ucraina sunt preocupările cele mai presante pentru ţările baltice, desprinse în urmă cu un sfert de secol din URSS. Şi aceasta în pofida asigurărilor NATO, ale cărei membre sunt de zece ani, şi în pofida prezenţei avioanelor de vânătoare occidentale care interceptează aparate ruseşti zburând tot mai aproape de frontierele lor.
Letonia este o ţară cu două milioane de locuitori, din care face parte o importantă minoritate rusofonă, în bună parte susţinătoare a Kremlinului.
„Dacă există vreun lucru pe care nu-l vom face este că vom avea o preşedinţie antirusă sau prorusă”, a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei letone Edgars Rinkevics, la 23 decembrie, la o zi după ce a primit „ştafeta europeană” transmisă de omologul său italian Paolo Gentiloni.
Mandatul Letoniei nu promite să fie mai puţin delicat. Riga trebuie să găzduiască în 21- 22 mai summitul Parteneriatului Estic, cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, foste republici sovietice care aspiră să se apropie de UE. Rinkevics speră să poată trimite cu această ocazie „un semnal puternic despre liberalizarea regimului vizelor” pentru UE.
Diplomaţia letonă poate conta la Bruxelles pe un interlocutor avizat în legătură cu dosarul ruso-ucrainean, fostul premier polonez Donald Tusk, devenit în urmă cu câteva săptămâni preşedinte al Consiliului European.
Limbajul lui Tusk, fără să difere mult în fond de cel al letonilor, pare mai ferm. În 19 decembrie, la Bruxelles, la capătul primului său summit european, el a estimat că Ucraina este „victima unei fel de invazii” şi a afirmat că europenii trebuie să depăşească „un răspuns reactiv şi defensiv”.
Referitor la estul Ucrainei, Rinkevics spune că vrea „să facă tot posibilul pentru a susţine acţiunea diplomatică şi dialogul politic”, dar refuză ferm să recunoască anexarea Crimeei.
El ar putea să întindă mâna cu prudenţă Republicii Belarus, aliată a Rusiei, dar al cărei preşedinte Aleksandr Lukaşenko, acuzat de comunitatea internaţională de încălcarea drepturilor omului, a efectuat o vizită în 21 decembrie la Kiev, spre marea nemulţumire a Moscovei.
Letonii nu manifestă un mare interes pentru trecerea ţării lor în fruntea UE, 72% dintre ei fiind la curent cu aceasta, totuşi o proporţie destul de importantă.
Presa se întreabă despre bilanţul financiar al preşedinţiei UE: Riga ar trebui să cheltuiască circa 70 milioane de euro pentru diferite reuniuni în timp ce, potrivit unui studiu comandat de autorităţi, Letonia poate conta pe 64,5 milioane de euro din încasări suplimentare, datorită activităţii hoteliere crescute şi a încasărilor fiscale