Al Doilea Război Mondial s-a încheiat în urmă cu mai bine de şapte decenii, însă există insule în Oceanul Pacific unde acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.
Insulele Kurile sunt acum punctul de întâlnire între liderii Japoniei şi Rusiei, în condiţiile în care preşedintele Vladimir Putin face joi prima vizită in Japonia în ultimii 11 ani, relatează CNN.
Vladimir Putin s-a reorientat către legăturile cu Asia, ca parte a ceea ce analiştii au numit „virajul Rusiei către est”, după ce economia ţării a fost afectată de sancţiunile impuse de SUA şi de Europa, ca urmare a anexării Crimeii.
Cum au ajuns insulele subiect de dispută între Rusia şi Japonia
Subiectul disputei asupra Insulelor Kurile a reprezentat un punct tensionat în relaţiile ruso-nipone din ultimii 71 de ani, iar Tokio şi Moscova urmăresc rezolvarea acestei dispute în favoarea fiecăreia, pentru a-şi spori interesele economice şi de securitate în Pacific.
Cele 56 de insule din lanţul Kurilelor se întind între insula japoneză Hokkaido şi Peninsula Kamceatka, devenind parte a Rusiei odată cu destrămarea URSS, în 1991. Japonia revendică patru dintre insule, numindu-le „teritoriile nordice”.
Oficialii de la Tokio speră că, odată cu această vizită a lui Putin, vor exista progrese în a convinge Rusia să returneze insulele din lanţul Kurilelor pe care Uniunea Sovietică le-a ocupat la trei zile după ce Japonia s-a predat, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În 1945, URSS a atacat insulele japoneze, la 9 zile după ce SUA au lansat a doua bombă atomică, la Nagasaki, iar Japonia devastată nu avea cum să se apere.
Este însă puţin probabil ca Rusia să renunţe la insulele revendicate de niponi, din două motive. Primul este importanţa militară pe care o au pentru flota pacifică rusă. În plus, instalaţiile militare ruse de pe insule permit Kremlinului să monitorizeze mişcările forţelor navale japoneze şi americane de-a lungul coastelor nord-estice ale ţării.
De asemenea, Rusia nu doreşte să piardă controlul Kurilelor şi pentru că astfel insulele ar putea fi folosite de armata americană, datorită legăturilor acesteia cu forţele japoneze, pentru a monitoriza submarinele ruseşti din Pacific.
Analiştii sunt de părere că numărul submarinelor armatei ruse este de patru ori mai mare decât al navelor de suprafaţă pe care le are pe apele Oceanului Pacific.
Al doilea motiv este unul mult mai simplu, potrivit sursei citate – faptul că returnarea unui teritoriu pur şi simplu nu este ceva care se întâmplă în Rusia lui Vladimir Putin.
Analiştii susţin că negocierile pe marginea insulelor se potrivesc strategiei lui Putin în Asia, care este de a exploata mici fracturi în alianţe, pentru a tulbura apele suficient astfel încât Rusia să obţină avantaje diplomatice şi economice fără să renunţe la nimic concret.