Planul Organizației Națiunilor Unite (ONU) de a face industria energetică mai prietenoasă cu mediul înconjurător va costa țările membre 16,5 trilioane de dolari în total.
Acești bani sunt necesari pentru a reduce poluarea potrivit obiectivelor asumate în cadrul acordului de la Paris semnat în weekend de 187 de țări, estimările fiind făcute de Agenția Internațională pentru Energie (EIA), relatează Bloomberg.
„Principalul punct forțe al acordului de la Paris este că va permite dezvoltarea a sute de proiecte”, a spus Paul Bledsoe, consilierul fostului președinte american Bill Clinton pe teme de mediu.
„Se transmite un semnal puternic legat de nevoie ca energia verde să aibă parte de sprijinul statului, prin subvenții”, a adăugat acesta.
Ce presupune acordul
Textul acordului propune limitarea creșterii temperaturii globale medii „cu cel mult 2 grade Celsius” și „continuarea eforturilor pentru a coborî această limită de creștere până la 1,5 grade Celsius”.
Obiectivul celor 2 grade Celsius, prin raport la epoca preindustrială, a fost stabilit în 2009, la Copenhaga, și impune reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), dar și măsuri de economisire a energiei și investiții în energiile regenerabile, precum și planuri de reîmpăduriri pe suprafețe extinse.
Numeroase țări, în special statele insulare care sunt primele amenințate de perspectiva creșterii nivelului oceanului planetar, sunt în pericol în cazul în care creșterea mediei temperaturilor globale va depăși 1,5 grade Celsius.
Dintre cele 195 de state reprezentate la conferința de la Paris, 186 au anunțat măsuri privind limitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la orizontul anului 2030.
„Din punct de vedere politic, dar și tehnologic, acest lucru nu va fi simplu”, a menționat analistul specializat în energie Ottmar Edenhofer.
Alte măsuri
Reducerea temperaturii globale înseamnă o schimbare către energia regenerabilă, eficiența energetică și scăderea emisiilor poluante.
Acordul de la Paris mai prevede constituirea unui mecanism voluntar de verificare a respectării angajamentelor naționale. O astfel de verificare se va desfășura la fiecare 5 ani și va „reprezenta o continuare a raportului precedent”.
O primă revizie obligatorie ar urma să aibă loc în 2025, după un bilanț colectiv de acțiune prevăzut pentru anul 2023. O primă discuție cu privire la acțiunile întreprinse și măsurile luate între timp este prevăzută pentru anul 2018.