În timp ce Comisia Europeană consideră că ideile premierului ungar Viktor Orban despre reintroducerea pedepsei cu moartea şi poziţiile sale împotriva imigraţiei sunt antieuropene, Statele Unite sunt preocupate mai degrabă de intenţia şefului executivului ungar de a crea un „stat iliberal”.
Această temere a fost exprimată marţi de diplomatul american Hoyt Yee – adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice – în timpul unui briefing desfăşurat la comitetul pentru afaceri externe din Congresul american.
Diplomatul american a descris „retorica etnică naţionalistă” a premierului Orban drept incompatibilă cu „valorile transatlantice”. El a caracterizat Ungaria ca fiind „un aliat solid, un partener valoros şi un prieten apropiat al Statelor Unite”, dar a avertizat totodată Budapesta – făcând aluzie la Rusia – că „slăbiciunile interne sunt o invitaţie pentru influenţele nefaste din afară, iar NATO are nevoie ca toţi membrii săi să fie puternici din interior”.
„Cel mai tulburător este probabil că, de la cel mai înalt nivel al puterii din Ungaria, am auzit retorica despre construirea unui ‘stat iliberal pe fundaţiile naţionale’ şi se susţine superioritatea autocraţiilor (…) Astfel de comentarii nu sunt conforme cu valorile democratice pe care Ungaria s-a angajat să le susţină”, a mai afirmat oficialul american. El a amintit în discurs reformele prin care Viktor Orban a încercat în ultimii ani să slăbească mecanismele democratice şi să submineze independenţa instituţiilor.
Printre exemplele date Hoyt Yee se numără amendamentele din anul 2011 menite să restrângă prerogativele Curţii Constituţionale în avizarea legilor şi care au creat în sistemul judiciar posturi vacante pentru numiri politice, legislaţia privind mass-media, ce a condus la o presă dominată de instituţii media direct controlate de guvern sau care simpatizează cu acesta, precum şi legea electorală adoptată înaintea alegerilor din 2014, care a limitat exprimarea opiniilor politice în presă. El a mai vorbit şi despre campania împotriva ONG-urilor sau despre protejarea unor oficiali acuzaţi de corupţie şi pedepsirea celor care au formulat astfel de acuzaţii.
Premierul Viktor Orban s-a remarcat în ultima vreme şi prin politica sa de apropiere de Moscova. Nivelul acestor relaţii a fost confirmat de vizita pe care preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat-o în luna februarie la Budapesta, Ungaria fiind singura ţară europeană care l-a primit pe liderul de la Kremlin după declanşarea conflictului din Ucraina. Analiştii ungari au semnalat că preşedintele rus a dorit să arate cu această vizită că Rusia încă mai are capacitatea să exercite o influenţă asupra unei ţări din Uniunea Europeană.
De asemenea, guvernele rus şi ungar au semnat în luna ianuarie 2014 un acord pentru construirea a două noi reactoare la centrala atomoelectrică de la Paks, pentru finanţarea proiectului Rusia urmând să acorde Ungariei un credit de circa 10 miliarde de euro.
Cât despre relaţiile cu SUA, acestea au fost marcate anul trecut de un conflict diplomatic, după ce Washingtonul a impus restricţii de viză pentru şase oficiali ungari suspectaţi de corupţie.