Suedia care a apelat constant la acordarea vizelor de muncă pentru străini, este şi unul din statele europene care a primit fără reţineri un număr masiv de refugiaţi în ultimul an.
Pentru suedezi, sosirea imigranţilor se dovedeşte un adevărat antidot în faţa îmbătrânirii populaţiei, poate şi aceea oficialii de la Stockholm, deşi au depăşit cota de refugiaţi stabilită de CE, se arată în continuare dispuşi să preia mai mulţi, relatează Bloomberg.
Cu zâmbetul pe buze
„Dacă vom reuşi să îmbunătăţim condiţiile de primire şi să grăbim procesul de integrare al celor nou-veniţi, am putea deveni ţara europeană care trece de provocarea îmbătrânirii populaţiei cu zâmbetul pe buze”, a comentat situaţia ministrul Muncii Ylva Johansson.
În momentul în care cel mai mare flux de imigranţi pe cap de locuitor se adaugă la creşterea natalităţii, tristul peisaj demografic din statul scandinav pare să se însenineze brusc.
Populaţia Suediei este de aşteptat să atingă 11,5 milioane în 2030, faţă de 10 milioane cât numără în prezent.
„Pe termen lung, odată ce aceşti oameni îşi vor găsi de lucru şi vor începe să plătească taxe, situaţia se va îmbunătăţi. Efectele se revăd deja în raportul dependenţei de vârstă”, a explicat Knut Hallberg, economist în cadrul Swedbank.
În Europa, procentul de populaţie de peste 65 de ani din Suedia este depăşit doar de cel din Germania şi Italia. Totodată, ţara se confruntă cu un procent redus, doar 15,5%, de adolescenţi şi copii sub 15 ani, media europeană fiind de 15,8%.
În căutarea slujbelor
Preluarea refugiaţilor de către Suedia nu se face fără anumite greutăţi, iar găsirea slujbelor pentru cei nou-veniţi este una dintre acestea.
Rata de angajare a persoanelor născute în afara ţării este de aproape 66 de procente, în timp ce localnici sunt angajaţi în proporţie de 86%.
Acordarea unor salarii reduse pentru cei nou-veniţi ar putea reprezenta un factor care să-i determine mai repede pe angajatori să caute forţă de muncă în rândul grupurilor de refugiaţi.
Dar, în condiţiile în care mulţi dintre aceştia nu au o educaţie avansată, Suedia va trebui să cheltuiască destul de mult şi cu şcolarizarea lor.
Guvernul a prezentat deja un set de programe educative şi de integrare rapidă în piaţa muncii a refugiaţilor.
Acestea vor genera cheltuieli de 1,8 miliarde de coroane numai în 2016, în total urmând să ajungă la 2,5 miliarde până în 2018.
Acceptarea imigranţilor ar putea să diversifice chiar şi piaţa de export a Suediei, consideră unii specialişti. În prezent 58% din exporturile Suediei se opresc în interiorul Uniunii Europene.
Andreas Hatzigeorgiou, economist şef la Camera de Comerţ din Stockholm crede că acest lucru se poate schimba odată cu sosirea valului de refugiaţi.
„Economia globală a ajuns într-un stadiu în care companiile au nevoie de persoane cu o bună cunoaştere a unei pieţe înainte de a o aborda.
O astfel de persoană are cunoştinţe despre preferinţele publicului şi o reţea de relaţii pe care o poate pune la lucru”, explică Hatzigeorgiou.
În schimb, guvernul de la Stockholm se pregăteşte să pună restricţii mult mai dure în legislaţia privind imigrarea directă a forţei de muncă.
„Cred că este o decizie nefericită a guvernanţilor. Exportul şi comerţul internaţional sunt două pietre de temelie pentru locurile de muncă din Suedia şi pentru creşterea economică.
Dacă imigranţii vor avea un efect pozitiv asupra exporturilor este posibil să se întâmple la fel şi în piaţa muncii de aici”, crede economistul şef al Camerei de Comerţ din Stockholm.