Bombardiere ruseşti în spaţiul aerian european, o scurtă incursiune în Estonia, căutarea unui submarin suspect în apele suedeze sunt tot atâtea acţiuni prin care Rusia testează Occidentul ca în timpul Războiului Rece, afirmă unii analişti, citați de AFP.
„De la începutul acestui an, au existat peste 100 de interceptări de avioane ruseşti, de trei ori mai mult decât anul trecut. Prin urmare, există o creştere substanţială, dar noi facem ceea ce trebuie. Interceptăm, suntem pregătiţi şi reacţionăm”, a subliniat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Atena.
NATO a denunţat într-o singură săptămână două serii de incidente implicând forţele aeriene ruseşti. Pe 22 octombrie, o aeronavă specializată în colectarea de informaţii a pătruns 600 de metri în spaţiul aerian eston, timp de mai puţin de un minut, în zona Insulei Sarema.
Marţi după-amiază şi miercuri, avioane de vânătoare aliate – germane, norvegiene, britanice, portugheze, turce şi daneze – precum şi finlandeze şi suedeze au fost ridicate de la sol pentru a intercepta patru grupuri de aparate ruseşti în manevră deasupra Atlanticului, Mării Baltice, Mării Nordului şi Mării Negre.
A fost vorba despre o adevărată demontraţie de forţă – implicând bombardiere, avioane de vânătoare şi de transport militar – care relevă, potrivit NATO, o activitate „la scară mare” şi „neobişnuită”.
„Nu este decât revenirea la o practică militară normală pentru o ţară care se gândeşte la potenţialul său de apărare şi la combativitatea armatei sale. Forţele aeriene se antrenează, efectuează zboruri de recunoaştere pentru a înţelege mai bine intenţiile colegilor noştri din NATO”, estimează în schimb expertul militar rus Igor Korotcenko, membru în Consiliul consultativ de pe lângă Ministerul rus al Apărării.
„Occidentul s-a obişnuit să ne vadă reţinuţi. Dar s-a terminat, iar de-acum vom face lumea să ne recunoască interesele legitime”, continuă el.
„Acest tip de provocări nu a încetat niciodată de la sfârşitul Războiului Rece, doar că nu erau făcute publice’, susţine, la rândul său, Brooks Tigner, specialist NATO pentru IHS Jane’s Defence. „Ceea ce s-a schimbat este că, în loc să survoleze pe deasupra Cercului Arctic, Norvegiei şi Suediei, acestea (avioanele) coboară spre zone mai populate în formaţiuni mai complexe”, explică el. „Şi oamenii le pot observa atunci când ele survolează insulele britanice sau baltice”, adaugă acesta.
În opinia sa, „nu este o coincidenţă”. „Rusia interpretează o partitură mai agresivă, aşa cum face în Ucraina din martie”, odată cu anexarea Crimeei şi susţinerea rebelilor proruşi în estul ţării.
Suedia a mobilizat în urmă cu două săptămâni peste 200 de militari, nave invizibile pe radar, dragoare de mine şi elicoptere în Marea Baltică, pentru a căuta un submarin străin văzut de mai multe persoane, amintind de operaţiunile lansate în anii ’80 după incursiuni ale unor submarine sovietice.
„Am revenit la procedeele clasice ale Războiului Rece”, consideră Pavel Felguenhauer, un analist militar de la Moscova. „Un joc de echilibru până pe marginea războiului nuclear, iar cum războiul nuclear era inadmisibil partea opusă făcea concesii”, aminteşte el.
„Scopul este ca ei să anuleze sancţiunile, să nu intre în taigaua noastră” şi „să-i sperie pe europeni, să-i facă să creadă că Rusia este pregătită de orice”, continuă Felguenhauer, în opinia căruia „aceste cazuri vor fi tot mai frecvente”.
„Preţurile la petrol sunt foarte mici”, ceea ce afectează veniturile statului rus, şi „sancţiunile fac rău”, deci „este o urgenţă pentru Vladimir Putin de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Vestul”, afirmă Igor Sutiaghin, cercetător la Institutul londonez Rusi.
Însă „singurul mijloc de presiune care-i rămâne este cel militar”. Preşedintele rus „a avertizat săptămâna trecută că Rusia se pregăteşte de o confruntare cu Vestul”, subliniază cercetătorul. „Cu această diplomaţie de canonieră” şi „în percepţia sa un pic sucită”, Putin „intimidează Occidentul pentru a-i extorca o prietenie, dar cu condiţii”.