În urmă cu un an, la maximul propagandei online a grupării islamiste Statul Islamic, un adolescent finlandez de 19 ani, convertit la Islam, care nu a fost niciodată în Orientul Mijlociu, era unul dintre cei mai prolifici propagatori de informație pe Internet în favoarea grupului extremist.
Abdullah, cu contul de Twitter Mujaahid4Life, cu 11.000 de persoane care îl urmăreau, era al doilea cel mai urmărit propagandist de limbă engleză al Statului islamic, după Shami Witness, scrie Nesweek.
Adolescentul a postat fotografii și înregistrări video brutale, bucăți de texte religioase, informații de pe frontul de luptă și propagandă violentă. Abdullah spune acum că era „un diplomat pentru Statul Islamic”. Astăzi, însă, e doar un alt adolescent stângaci, care scrie pe Twitter de la un birou încărcat cu ambalaje alimentare, într-un apartament întunecat dintr-un orășel european.
Abdullah s-a răzgândit în legătură cu sprijinul pentru Statul Islamic și vrea să îi ajute și pe alți acoliți ai gruparii să facă la fel. Este unul dintre puținii care au renunțat la extremismul violent și povestea sa este una dintre rarele mărturii din interiorul propagandei online jihadiste.
„Când mă aflam în bula Statului Islamic, gândeam atât de emoțional. Când ești tânăr, nu ai capacitatea intelectuală de a procesa asta. Era o obsesie, ca un devotament orb”, povestește el.
„Internetul e o parte atât de importantă a recrutării zilele astea, că nu e nici măcar amuzant. 99% din recrutare are loc online. Pentru puștii care fac asta, este ușor să se ascundă”, explică Abdullah.
El a crescut într-o familie atee, însă a devenit curios în legătură cu religia în adolescentă, așa că a descoperit Islamul și s-a convertit în 2012.
Mama sa a observat că fiul inteligent, dar fragil din punct de vedere emoțional a devenit tot mai absorbit de noua religie, care s-a dovedit a nu fi o chestiune trecătoare.
Abdullah își petrecea majoritatea timpului online, în căutarea celor care își doreau, ca și el, să obțină „o înțelegere mai pură a Islamului”. A intrat în legătură cu susținătorii gruparii Jabhat al-Nusra care l-au îndreptat spre revista jihadista Inspire. „Inspire m-a afectat cu adevărat. Și asta, împreună cu oprimarea musulmanilor, așa cum vedeam la știri, au avut un efect emoțional”, spune băiatul.
Deja în primăvara lui 2013 Abdullah scria pe Twitter în sprijunul Jabhat al-Nusra, iar în vara aceuiași an făcea flotări în cameră și-și făcuse bagajele să plece în Siria să se alăture luptei.
În scurt timp, la ușa sa a bătut Supo, serviciul finlandez de informații, alertat de activitatea online a adolescentului. I-au cerut să nu plece în Siria. Băiatul a continuat să susțină Nusra de la depărtare.
Când Nusra și Statul Islamic s-au înfruntat, a fost nevoit să aleagă o parte și a ales Statul Islamic, pătrunzând și mai adânc în comunitatea online a celor care împărtășeau viziunea sa „pură” de Islam.
„Ce m-a atras pe mine a fost că făceam ceva cu adevărat, explicam lucruri. Diseminezi acea propagandă, așa că trăiești cu senzația că faci parte din ceva mai mare. Mai ales după ce Statul Islamic a declarat califatul”, a explicat băiatul.
Abdullah a început însă să pună sub semnul întrebării Statul Islamic atunci când gruparea l-a decapitat pe britanicul Alan Henning, în octombrie 2014. S-a uitat în textele clasice ale Islamului pentru o justificare a violenței, însă nu a găsit. A încercat să pornească discuții în jurul textelor teologice, însă nimeni nu voia să vorbească.
La sfârșitul lui 2014, Twitter a început să închidă conturile pro-Statul Islamic, Abdullah nu mai era interesat să-și facă zilnic un cont nou pentru a propaga o viziune a lumii cu care nu mai era de acord.
„Când m-am uitat în învățăturile islamice, nu am găsit nicio justificare pentru aceste lucruri. Mesajul meu pentru tineri este să se întoarcă la rădăcinile Islamului, să înceteze să mai trăiască în bulă. Ca musulmani, ar trebui să ne întoarcem la religia însăși, nu la ce susține cineva”, spune Abdullah.
Abdullah a revenit acum pe Twitter ca anti-extremist, încercând să îi convingă pe cei tentați de jihadism să se mai gândească.
În Finlanda, diseminarea propagandei în modul în care a făcut-o Abdullah nu este ilegală. Dacă există însă un element de recrutare evident, devine ilegală, însă Abdullah a ocolit această cale.