Kersti Kaljulaid a fost aleasă luni de parlamentarii estoni drept prima preşedintă femeie a statului baltic, după ce a reuşit să primească sprijinul a 81 dintre cei 101 de parlamentari prezenţi în plen, depăşind cu mult pragul necesar de 68 de voturi. Înainte de a câştiga mandatul prezidenţial eston de cinci ani, Kahljulaid a îndeplinit funcţia de auditor financiar pentru bugetul Uniunii Europene, informează Reuters şi Estonia World.
Deşi poziţia de preşedinte are o valoare mai degrabă simbolică în ţara baltică, fostul preşedinte Toomas Hendrik Ilves a reuşit să câştige mai multă greutate prin atitudinea sa de critic vehement al Kremlinului, precum şi prin opoziţia faţă de campania executivului de digitalizare şi de întărire a securităţii cibernetice din Estonia.
Kersti Kaljulaid, în vârstă de 46 de ani, a fost singura candidată înscrisă în cursa prezidenţială, fiind cosiderată o alternativă nepartizană. Aceasta a fost propusă drept singura candidată pentru mandatul prezidenţial după ce parlamentarii estoni au eşuat în nenumărate rânduri să aleagă un preşedinte.
Alegerile anterioare au eşuat iniţial în legislativ, iar luna trecută au eşuat în colegiul electoral, după ce niciunul dintre cei şase candidaţi propuşi nu au reuşit să obţină susţinerea majorităţii parlamentare.
După alegerile eşuate, aşa-numitul „consiliu al bătrânilor” din legislativ, care include reprezentanţi din toate partidele parlamentare, a ajuns la un consens privind nominalizare unui singur candidat. Deşi nominalizarea ei a fost susţinută de 90 de parlamentari, aceasta a reuşit să obţină doar 81 de voturi în alegerile prezidenţiale.