Miniştrii de Externe din statele incluse în G7 au semnat o declaraţie comună în care îşi exprimă îngrijorarea privind tensiunile existente în Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est, ca urmare a agresivităţii cu care China revendică teritorii în cele două zone.
„Suntem îngrijoraţi de situaţia din Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud şi subliniem importanţa fundamentală a rezolvării pe cale paşnică a neînţelegerilor asupra drepturilor teritoriale”, au declarat cei şapte oficiali prezenţi în cadrul summit-ului de la Hiroshima, informează Bloomberg.
Cu dedicaţie pentru Beijing
„Ne exprimăm opoziţia faţă de orice acţiuni unilaterale de intimidare, coerciţie sau provocare care ar putea afecta echilibrul regional, ducând la creşterea tensiunilor în zonă.
De asemenea, solicităm tuturor statelor să înceteze acţiuni de genul revendicării teritoriilor, inclusiv cele de dimensiuni uriaşe, prin construirea de avanposturi, unele pentru uz militar, şi să se conformeze legislaţiei internaţionale în vigoare, inclusiv cea privind dreptul la libera navigaţie”, se arată în declaraţia comună a oficialilor G7.
Deşi comunicatul remis de şefii diplomaţiilor din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Statele Unite şi UE nu face referire directă la China, situaţiile descrise în aceasta vizează direct acţiunile iniţiate în ultimii doi ani de către Beijing.
Zona Mării Chinei de Sud reprezintă una dintre cele mai importante căi de comerţ maritime, dar ministrul chinez de externe, Wang Yi, i-a avertizat pe omologii săi din G7 să nu exagereze pe acest subiect.
Ultima somaţie
Pentru mulţi analişti, comunicatul G7 este un ultim avertisment pentru China, ţară care a recurs la ocuparea unor recifuri şi construirea de insule artificiale în vederea înfiinţării de baze militare într-o zonă disputată de alte 5 state din regiune.
„G7 tocmai a făcut clar că orice alte acţiuni ale Chinei în zonă vor avea costuri care vor trebui suportate.
Americanii au acum o bază stabilă de pe care pot cere aliaţilor din regiune, aşa cum este Australia, să se ralieze pentru a acţiona în acest sens”, consideră Malcom Davis, analist în cadrul Institutului Australian de Politici Strategice.
Washingtonul încearcă să obţină sprijin internaţional înainte ca Curtea de la Haga să judece, în cursul acestui an, plângerea înaintată de Filipine împotriva pretenţiilor teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud.
Orice încercare de a împinge acest caz într-o discuţie a liderilor ONU ar fi blocată fără drept de apel de reprezentanţii Chinei în Consiliul de Securitate.
„Declaraţia G7 este cel mai bun instrument de care americanii dispun în acest moment”, consideră Davis.
Brunei, Taiwan, Filipine, Malaiezia şi Vietnam sunt ţările care contestă pretenţiile Bejingului de a reclama drepturi teritoriale asupra 80% din suprafaţa Mării Chinei de Sud.
O dispută veche
În acelaşi timp, în Marea Chinei de Est, Japonia şi China poartă un vechi război al nervilor pe drepturile teritoriale asupra unor insule nelocuite aflate în administrare niponă.
Insulele Senkaku – sau Diaoyu, cum le numesc chinezii – sunt zone unde vasele militare ale celor două ţări se angajează adeseori în acţiuni provocatoare, niciuna dintre părţi nedorind să renunţe la pretenţiile teritoriale asupra acestora.
În presa oficială din China, articolele referitoare la întâlnirea G7 de la Hiroshima au tratat evenimentul ca un mod prin care oficialii niponi „au deturnat summitul, în încercarea de a face valuri la nivel regional”.
„De mult timp inconfortabil cu creşterea influenţei Chinei în regiune, premierul Shinzo Abe nu a ratat nicio ocazie de a pune China la colţ.
În spatele modului neobişnuit în care au ales să acuze Beijingul de militarizarea Mării Chinei de Sud se vede interesul oficialilor de la Tokyo să provoace Occidentul să se îndrepte împotriva Chinei”, a scris editorialistul Zhu Dongyang pentru agenţia Xinhuanet.
Harta discordiei
Cele cinci state care contestă dreptul Chinei de a revendica acele teritorii susţin că pretenţiile Beijingului se bazează pe o hartă tipărită pentru prima dată în 1947.
În schimb, odată cu creşterea influenţei economice în regiunea Asiei de Sud-Est s-a înregistrat şi o creştere a prezenţei militare a Beijingului în regiune.
Rachete, radare şi avioane de luptă au fost deplasate de China în zona pe care o revendică, iar numărul patrulelor navale care efectuează misiuni în aceste ape a crescut considerabil în ultima vreme.
Washingtonul a dat replică în două rânduri prin efectuarea unor misiuni de patrulare a portavioanelor americane staţionate în bazele din regiunea Asia-Pacific, cu scopul declarat de a verifica respectarea dreptului la libera navigaţie în Marea Chinei de Sud.