Asaltul refugiaţilor asupra Europei de Vest a deschis de mai multă vreme problema restabilirii controlului la graniţe în interiorul spaţiului Schengen, dar tema s-a acutizat după declanşarea atacului terorist din Paris, urmat de alte ameninţări.
Cele două crize îşi pun amprenta asupra multor chestiuni fundamentale din modul de funcţionare al UE, iar unele schimbări luate în calcul de liderii politici pot da peste cap viaţa de zi cu zi a europenilor obişnuiţi, remarcă reporterii CNN.
Libera circulaţie, în pericol
Peste 400 de milioane de locuitori din cadrul UE beneficiază de dreptul de a circula liber de la graniţa estică a blocului comunitar, până pe malul Atlanticului, în Franţa sau Spania.
Graniţele desfiinţate în 1985, ca urmare a Tratatului Schengen, ar putea fi reinstaurate în urma ameninţării unor noi atacuri teroriste declanşate în interiorul UE de adepţii grupării ISIS, dar acest lucru îşi va pune amprenta asupra stilului de viaţa din Europa.
Peisajul cozilor la graniţe, necesitatea obţinerii unui paşaport şi alte detalii birocratice, care pot demola cu totul conceptul de liberă circulaţie, ar putea reveni în actualitate.
Viza Schenghen ar putea deveni şi ea istorie, turiştii fiind nevoiţi să aplice pentru obţinerea unor vize individuale din partea fiecărei ţări tranzitate sau vizitate.
Tot acest scenariu ar putea fi pus în practică într-un moment în care economia Europei are nevoie de cât mai puţine obstacole. Din păcate însă, transportul de mărfuri şi persoane ar avea de suferit, la fel ca industria turismului şi piaţa muncii transfrontalieră.
Asociaţia transportatorilor de marfă din Olanda a estimat că adăugarea unei ore suplimentare petrecută la fiecare graniţă din traseu ar putea produce pierderi de 643 de milioane de euro anual pentru membrii săi.
Lovitură grea
Comerţul va fi şi el afectat, un studiu publicat anul trecut de doi economişti britanici, Dane Davis şi Thomas Gist, scoţând în evidenţă că relaţiile comerciale dintre două ţări vecine semnatare ale Tratatului Schengen beneficiază de o creştere anuală de 0,1%.
În cazul Italiei şi Spaniei suma ajunge la 47 de milioane de euro anual. Dincolo de obstacolele puse în libera circulaţie a mărfurilor, graniţele ridicate între cele 26 de ţări semnatare ale tratatului afectează direct eşafodajul pe care este clădită Europa modernă.
„Schengen are o imensă importanţă simbolică. Alături de moneda euro, reprezintă un adevărat stindard al Europei”, explică Vincenzo Scarpetta, reprezentat al Open Europe.
Mulţi dintre europeni consideră libera circulaţie drept una dintre cele mai importante realizări efectuată sub egida UE, după asigurarea păcii pe continent.
Securitatea frontierelor se anunţă un subiect încins în această săptămână, în cadrul summit-ului de vineri, Franţa dorind să solicite o verificare amănunţită a călătorilor europeni sau non-europeni care traversează graniţele externe ale UE.
Regula suspendării
Schengen nu este însă un tratat bătut în cuie, ţările semnatare având dreptul să impună măsuri de suspendare a dreptului la libera circulaţie şi să revină la controale la frontieră în diverse circumstanţe.
Înainte de recentele atentate teroriste de la Paris, Franţa a decis să aplice o astfel de măsură pe perioada desfăşurării summit-ului ONU pe teme de mediu de la Paris de săptămână viitoare.
Polonia a aplicat aceeaşi măsură cu ocazia Campionatului European de Fotbal din 2012, iar Islanda a închis graniţele în 2009 în timpul unui circuit al Hells Angels.
Alte ţări europene, printre care şi Germania, Austria, Suedia şi Ungaria, au suspendat temporar dreptul la liberă circulaţie în cursul acestui an, ca urmare a revărsării unui val mare de refugiaţi într-o perioadă foarte scurtă de timp pe teritoriul lor.
Ungaria a recurs chiar la construirea unui gard de sârmă ghimpată la frontiera cu Croaţia, dirijând valul migraționist direct către Austria.
Multe alte state din vestul şi centrul Europei s-au plâns de faptul că imigranţii ajunşi într-un număr covârşitor în Grecia sunt lăsaţi să traverseze graniţele către alte state fără un control din partea autorităţilor elene.
Liderii de la Bruxelles susţin însă că acest control la frontieră nu poate fi instituit decât temporar, pentru maxim 30 de zile, iar varianta ridicării de bariere de sârmă ghimpată este exclusă.
Grănicerii continentului
Nu toate ţările din UE sunt şi semnatare ale acordului Schengen, Marea Britanie şi Irlanda rezervându-şi dreptul de a verifica la graniţă pasagerii veniţi din spaţiul european, în vreme ce Cipru, Croaţia, Bulgaria şi România nu îndeplinesc încă toate condiţiile de aderare la zona de liberă circulaţie.
Alte state neintegrate în blocul comunitar, precum Norvegia sau Elveţia, aplică doar regula circulaţiei fără paşaport pentru cetăţenii europeni, dar păstrează controlul la graniţe pentru aceştia.
Problema pe care liderii politici ai Europei trebuie să o disece se referă în special la securitatea frontierelor externe ale Uniunii.
Deocamdată, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker se arată adeptul unui organism larg de pază a frontierelor externe din Europa, în locul variantei transferului acestei sarcini către guvernele statelor de la periferie.
Din punctul său de vedere, acest organism comun ar putea preveni intrarea ilegală în spaţiul Schengen a persoanelor din afara Uniunii.