Liderii celor mai importante 20 de economii de pe glob se vor întâlni între 15 și 16 noiembrie pe coasta Antalyei în cadrul summitului anual. Reuniunea țintește în special asigurarea unui climat de stabilitate financiară și economică, dar anul acesta discuțiile pot atinge și alte teme stringente.
Războiul din Siria, un conflict aflat în imediata vecinătate a țării care găzduiește reuniunea, va fi cu siguranță un subiect ardent pentru liderii politici, așa cum și criza refugiaților, politica energetică și schimbările climatice vor intra pe agenda discuțiilor oficiale anunță Bloomberg.
Întâlnire de gradul 0: Obama-Putin
Summmit-ul G20 va prilejui și prima întâlnire dintre președintele Statelor Unite și cel al Rusiei după implicarea Moscovei în războiul civil din Siria.
Forțele de securitate de la Ankara au împânzit deja zona în care se va desfășura reuniunea, dar tensiunile sunt așteptate mai degrabă să răzbată din dialogul pe care Barrack Obama și Vladimir Putin vor trebui să îl poarte pe tema conflictului sirian.
Anul trecut, la summit-ul din Brisbane, Australia, Putin s-a retras mai devreme, fiind pus la colț de liderii occidentali pe tema implicării Rusiei în criza din Ucraina și a anexării Crimeei.
Acum însă, liderul de la Kremlin pare să fie pe picior de egalitate cu adversarii săi, Moscova fiind cheia prin care forțele regimului Assad din Siria și rebelii opoziției susținuți de SUA și aliații din regiune ar putea să se așeze la masa negocierilor.
„Este nevoie de cooperare acum. Se prefigurează o altă atmosferă în cadrul acestui summit”, consideră Fyodor Lukyanov, consilier al guvernului rus din partea Consiliului de Apărare și Politică Externă de la Moscova.
Merkel, Erdogan și refugiații
Tot în plan principal vor evolua și Angela Merkel și președintele Turciei Recep Erdogan, cei doi lideri fiind încă angrenați în negocierile pentru găsirea unei soluții mulțumitoare în gestionare crizei refugiaților.
Luna trecută, cancelarul Germaniei a vizitat Turcia, purtând o serie de discuții pe această temă cu șeful statului, din care a ieșit în relief cerința Ankarei de a fi subvenționată de UE pentru a stăvili răspândirea refugiaților sirieni, irakieni și afgani către Europa.
Erdogan își joacă în acest moment cartea prin care vrea să demonstreze că este puntea de legătură între Orient și Occident și în același timp speră să fie susținut în acțiunile sale derulate împotriva rebelilor kurzi.
Pentru analiști, problema refugiaților pare mai degrabă un pretext politic folosit de Ankara pentru a-și netezi căile spre o mai bună relație cu UE.
„Este nevoie doar de o structură bine închegată pe termen lung, cu o coordonare care să permită observarea diferitelor aspecte ale crizei refugiaților”, consideră Simone Filippini, director executiv al organizației de dezvoltare Cordaid din Haga.
Probleme economice stringente
Până la urmă, inclusiv economia globală se va bucură de atenție în cadrul acestei reuniuni, în urmă îngrijorării strarnite de a treia reviziure în scădere a prognozei economice din partea OECD pe anul în curs.
Președintele Xi Jinping va trebui să răspundă întrebărilor privind scăderea ritmului de creștere economică în China survenită în cursul acestui an.
La fel, omologii săi din America de Sud, braziliancă Dîlmă Rousseff și Cristina Fernandez de Kirchner, au destule de explicat în ceea ce privește instabilitatea politică și economică din zonă.
Cu siguranță, regele Salman al Arabiei Saudite va fi unul dintre personajele luate în vizor de restul participanților, menținerea unei politici de prăbușire a prețului petrolului în încercarea de a elimina concurența, cauzând destule neajunsuri în relansarea creșterii economice în mai multe regiuni.
Un alt subiect cheie îl reprezintă admiterea yuanului în coșul cu valute de rezervă al FMI, Beijingul reușind până acum să adune destule voturi de susținere în acest sens, în special din partea unor țări europene, cărora li s-a alăturat și Turcia.
Iranul revine și el pe agenda discuțiilor dintre liderii politici de pe glob, acordul nuclear încheiat în vară între Teheran și cele 6 mari puteri nucleare din lume urmând să își găsească un final în suspendarea sancțiunilor economice impuse țării.
Pentru analiștii politici ai Washingtonului, înțelegerea cu Iranul reprezintă un succes diplomatic demn de reținut și pus în practică și în alte situații.
„Exemplul acesta poate fi folisit și în alte crize care amenință să destabilizeze regiunea Orientului Mijlociu și Europa, așa cum ar fi criza din Siria”, a explicat Paul Salem, vicepreședinte al Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington.