Guvernul Greciei a capitulat aproape în totalitate în faţa condiţiilor creditorilor internaţionali şi s-a angajat să aplice rapid noi măsuri dure de austeritate, pentru a primi în schimb împrumuturi de circa 80 de miliarde de euro, în următorii trei ani.
Acordul, convenit după 22 de ore de discuţii dure dintre liderii zonei euro şi miniştrii de Finanţe, impune ca Guvernul elen să capituleze probabil aproape în totalitate la cererile creditorilor, relatează publicația MarketWatch, citată de Mediafax.
Până miercuri, Parlamentul din Atena trebuie să aprobe reforma pensiilor şi majorarea TVA, măsuri respinse de greci la referendumul de săptămâna trecută. Grecia trebuie să aplice reglementările UE care permit închiderea băncilor cu probleme, costurile fiind suportate de investitori şi creditori.
„Trebuie refăcută încrederea”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, într-o conferinţă de presă.
Înainte de începerea negocierilor pentru al treilea program de salvare, acordul liderilor din zona euro trebuie aprobat şi de celelalte parlamente. Decizia oficială este aşteaptată până la sfârşitul săptămânii.
Pentru a ajuta Grecia să acopere necesarul de finanţare pe termen scurt, miniştrii de Finanţe din zona euro trebuie să discute o aşa-zisă finanţare punte, a precizat Tusk.
Într-o concesie faţă de Grecia, guvernele din zona euro vor analiza măsuri pentru a face datoria sustenabilă, de exemplu prin prelungirea termenelor de rambursare. Noul program de salvare, care va fi negociat după primele măsuri de reformă şi de reducere a cheltuielilor, va conţine măsuri care vor merge dincolo de supravegherea şi controlul suportat de alte guverne din zona euro care au beneficiat de programe de susţinere financiară.
Cea mai importantă măsură cerută de creditori este crearea unui fond de circa 50 de miliarde de euro, sub formă de active de stat care trebuie privatizate sau lichidate în următorii ani.
Fondul va fi sub supraveghere europeană, a precizat cancelarul Merkel. Majoritatea banilor obţinuţi vor fi folosiţi la plata datoriilor şi recapitalizarea băncilor, iar 12,5 miliarde de euro pentru investiţii, a mai spus Merkel. „Avantajele depăşesc dezavantajele”, a spus cancelarul german, avertizând că revenirea economiei elene la creştere va fi lungă şi dificilă.
În pofida concesiilor mari făcute de premierul elen Alexis Tsipras, viitorul Greciei în uniunea monetară este încă incert.Aprobarea noilor măsuri de austeritate de către Parlamentul de la Atena poate diviza partidul de guvernământ Syriza şi partenerul de dreapta din coaliţie, Grecii Independenţi, ceea ce ar putea duce la organizarea de alegeri anticipate.
Totodată, nu se ştie când vor fi deschise băncile, a căror activitate a fost suspendată în cea mai mare parte în utimele două săptămâni, sau cum va plăti Grecia o datorie de 4,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE), scadentă pe 20 iulie.
Într-un comunicat al miniştrilor de Finanţe din zona euro se arată că necesarul de finanţare al Greciei s-ar putea ridica la 86 de miliarde de euro, peste estimarea de sâmbătă, de 74 de miliarde de euro, făcută de instituţiile creditoare ale statului elen (BCE, Comisia Europeană şi FMI).
Recapitalizarea băncilor este evaluată la 10-25 de milairde de euro.