Pentru unii dintre pribegii puşi pe drumuri de ororile războaielor din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord şansa de a ajunge în Europa nu înseamnă neapărat şi sfârşitul dramei.
Inclusiv Germania, o destinaţie râvnita de majoritatea refugiaţilor de război, a devenit un tărâm plin de pericole, după cum relatează Deutsche Welle. În prima jumătate a anului, aproape 9.000 de azilanţi minori au dispărut fără urmă după ce au intrat în ţară.
Cifre alarmante
Poliţia federală germană (BKA) a fost nevoită să recunoască faptul că minorii ajunşi sub protecţia autorităţilor germane tind să dispară fără urmă.
O investigaţie efectuată de ziarul local Neue Osnabrucker Zeitung a scos în evidenţă faptul că numărul azilanţilor minori care nu mai ţin legătura cu autorităţile germane a ajuns să fie aproape dublu faţă de cel al tuturor refugiaţilor dispăruţi fără urmă în 2015.
În ianuarie, poliţia federală avea cunoştinţă de 4.749 de refugiaţi care nu mai puteau fi găsiţi în ţară, însă acestora li s-au mai adăugat alţi 8.991 de minori neînsoţiţi dispăruţi din centrele de primire.
867 dintre ei aveau vârste sub 13 ani, în vreme ce restul se încadrau în etalonul 14-17 ani.
Zvonurile privind eventuala răpire a acestora de către grupări mafiote specializate în traficul de persoane sunt contrazise de reprezentanţii BKA, care susţin că este exclus ca fenomenul să aibă o asemenea amploare.
„În multe cazuri, nu e ca şi cum copii ar fi plecat fără vreun plan. Unii au vrut să îşi viziteze părinţii sau rudele aflate în alte oraşe ale Germaniei sau chiar în alte ţări europene”, susţin autorităţile germane.
Şefii poliţiei spun că unii dintre minori ar fi putut recurge la multiple înregistrări în centrele de azil, iar dificultăţile în comunicare, ca şi lipsa documentelor, pot îngreuna estimarea corectă a numărului de minori veniţi să caute adăpost în Germania.
Şi Europol a atras atenţia asupra dispariţiei minorilor din Orientul Mijlociu care ajung în UE. În februarie, 10.000 de copii neînsoţiţi fuseseră deja daţi dispăruţi, iar cifra a crescut considerabil din primăvară şi până acum.
Experţii OSCE au tras un semnal de alarmă, la începutul acestui an, menţionând că „minorii neînsoţiţi reprezintă cel mai vulnerabil grup din rândul refugiaţilor care intră în Europa”, intenţia părinţilor de a li se alătura mai târziu reprezentând în multe cazuri un gest tardiv.
Politica Angelei Merkel de deschidere a porţilor în faţa refugiaţilor din zonele de conflict stârneşte acum şi replici acide din partea aliaţilor din arcul guvernamental.
Vice-cancelarul Sigmar Gabriel a afirmat într-un interviu pentru ZDF că, în locul grabei de a acorda azil refugiaţilor, ar fi fost de preferat ca guvernul să ia măsurile necesare pentru a gestiona cât mai bine fluxul masiv de intrări în ţară.
Germania a primit în cursul anului trecut aproximativ un milion de persoane venite din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Anul acesta, conform estimării prezentate de Biroul German pentru Migraţie şi Refugiaţi, alte câteva sute de mii de persoane li se vor alătura.