Piramidele din Egipt erau zgârie-norii timpurilor lor şi încă stau în picioare, 5.000 de ani mai târziu. Au şanse turnurile de astăzi să dureze mai mult ca piramidele?
Să ne gândim la clădirea Sampoong din Seul, Coreea de Sud, scrie BBC. În aprilie 1995 au apărut primele crăpături. Până în iunie, acoperişul imobilului cu cinci etaje era plin de fisuri. Pe 29 iunie, au început să se audă nişte zgomote puternice din tavanul clădirii, unul dintre cele mai aglomerate centre comerciale din Seul. Crăpăturile se adânciseră.
A fost constituită o celulă de criză, însă directorul a refuzat să evacueze imobilul, argumentând că va pierde bani. Mai târziu, el a fugit din complex.
Deja de la ora 17:00, tavanul de la ultimul etaj începuse să se dărâme. Însă oamenii şi-au continuat cumpărăturile în clădire, până când au început să sune alarmele, după aproape o oră. Însă era prea târziu. Acoperişul s-a prăbuşit, urmat de principalii stâlpi de susţinere. Întreaga aripă de sud s-a dărâmat. Peste 1.500 de oameni au rămas blocaţi printre dărâmături, iar 502 nu au mai ieşit vii de acolo.
Tragedia a avut loc pentru că etajul al cincilea a fost adăugat după construirea iniţială a unei clădiri cu patru etaje, cu toate că proprietarul fusese avertizat că pilonii nu pot susţine o greutate atât de mare.
Prăbuşirea clădirii Sampoong este un exemplu de cât de fragilă poate fi ingineria modernă. Cu toate materialele, echipamentele şi o înţelegere avansată a fizicii, imobilul nu a ţinut nici cinci ani, ce să mai vorbim de 5.000.
Foto: Kwangmo/ Wikimedia Commons
Între timp, piramidele egiptene continuă să atragă vizitatori de milenii. Ocolite de cutremure, eroziune sau vandalism, piramidele au dăinuit şi după prăbuşirea civilizaţiei care le-a construit.
„Egiptenii antici au creat – urăsc să spun asta – o „rampă de lansare’ pentru decedaţi, ca să poată ajunge sus, la Soare şi la stele”, spune cercetătorul Donald Redford, care studiază piramidele de mai bine de patru decenii.
Era zgârie-norilor
În anul 2016, oamenii au umplut cerurile de zgârie-nori, iar acum vor să construiasa un turn înalt de un kilometru şi jumătate, deşi nu e prea clar dacă acest lucru chiar este posibil. Intrăm în era zgârie-norilor, pe măsură ce oamenii se mută din zonele rurale în oraşele veşnic aglomerate.
Construcţiile moderne trebuie să facă faţă forţelor naturii pentru a sta în picioare, de la trăsnete până la vânturi puternice cu viteze de peste 100 de kilometri pe oră, ca să nu mai vorbim de gravitaţie. În unele zone se pot adăuga şi cutremure violente la această listă. Care a fost secretul piramidelor? Iar turnurile de astăzi au vreo şansă să dureze mai mult decât ele?
De fapt, rezistenţa impresionantă a piramidelor nu este o întâmplare. Egiptenii antici credeau că viaţa de apoi va dura o veşnicie, aşa că s-au străduit ca şi mormintele lor să reziste la fel de mult. Designul piramidelor a evoluat de-a lungul a mii de ani, timp în care egiptenii au experimentat cu materiale şi tipuri de arhitectură care să se ridice la nivelul ambiţiilor lor.
„Spuneau mereu că sunt nişte construcţii ‘pentru eternitate'”, arată Redford, care în prezent lucrează la Penn State University din Pennsylvania.
În ciuda eforturilor şi afirmaţiilor hiperbolice, egiptenii nu prea ştiau ce fac, iar asta este posibil să fi fost în avantajul lor. Pentru a compensa faptul că nu înţelegeau prea bine legile fizicii, la piramidele timpurii şi-au luat nişte supra-măsuri de precauţie. Ştiau despre piloni, de exemplu, dar nu ştiau că pot susţine un acoperiş. Aşa că au adăugat pereţi suplimentari, „ca să fie”.
O altă explicaţie stă în dimensiunea lor. Să luăm ca exemplu Marea Piramidă. Este mai puţin o clădire şi mai mult un munte artificial, făcut din aproape şase milioane de tone de rocă. Aşa că cinci milenii nu mai par atât de impresionante.
Spre comparaţie, zgârie-norii moderni sunt mai şubrezi. A fost nevoie de doar 110.000 de tone de beton şi 39.000 de tone de oţel pentru Burj Khalifa, clădire de şase ori mai înalta decât Marea Piramidă. Burj Khalifa este cea mai înaltă clădire construită vreodată, cu o înălţime de 828 de metri.
Piramidele, construite să reziste pentru totdeauna
„Au construit aceste clădiri că să dureze pentru totdeauana – în zilele noastre asta nu mai e o prioritate. Noi construim clădiri practice ca să locuim în ele”, precizează Roma Agrawal, inginer care a lucrat la turnul The Shard din Londra.
La fel ca piramidele timpurii, prima generaţie de zgârie-nori este cea mai solidă. Când un avion B-25 s-a prăbuşit în Empire State Building în 1945, clădirea a fost redeschisă în doar câteva zile.
„La începutul secolului 20, încă mai calculau totul de mână, aşa că mereu adăugau oţel suplimentar, ‘în caz că…'”, menţionează Agrawal. Deşi Empire State Building are o înălţime mai mică decât jumătate din Burj Khalifa, cântăreşte cu două treimi mai mult.
O problemă cu turnurile de astăzi este vântul. Cu cât le înalţi mai mult, cu atât vânturile sunt mai puternice. Ca să nu se prăbuşească, zgârie-norii sunt construiţi în forme neuniforme, care redirecţionează vântul. Nici un uragan nu i-ar pune la pământ.
„Construieşti o clădire normală ca să reziste unei vijelii care te aştepţi să se întâmple o dată la 700 de ani”, subliniază Bill Baker, inginer care a lucrat la Burj Khalifa. Însă construcţiile importante precum Burj Khalifa sunt gândite să reziste la fenomene care au loc o dată la două milenii.
Foto: Getty Images
Apoi mai sunt şi trăsnetele. Emiratele Arabe Unite, unde se află Burj Khalifa, sunt afectate de circa zece furtuni cu trăsnete pe an. Iar Burj Kjalifa este transit o dată la câteva minute în timpul unei astfel de furtuni.
Din fericire, există un „antidot”. Învelişurile de oţel ale clădirii sunt interconectate între ele, fiecare bară de oţel, fiecare ramă de fereastră, de sus până jos, aşa că ţin electricitatea trăsnetelor departe de interiorul turnului.
Zgârie-norii sunt extrem de rezistenţi şi la cutremure. Ba chiar cu cât este mai rapidă mişcarea, cu atât mai bine. Asta pentru că imobilele moderne sunt construite pe nişte sisteme anti-seism, care le fac să se balanseze odată cu mişcările pământului.
Un alt pericol ar fi apa. Când este uscat, betonul armat este un material care ar putea rezista pentru totdeauna. Însă în zonele cu multe ploi, acizii din apă se vor combina cu calcarul din ciment şi îl vor slăbi, iar oţelul ar putea fi cuprins de rugină. Astfel, ploile ar putea crea găuri în clădire.
„Faptul că piramidele sunt într-un mediu arid este extrem de important”, spune Michel Barsoum, om de ştiinţă specialist în materiale de la Drexel University, Philadelphia.
Zgârie-norii ar putea dăinui mii de ani
Deci vor rezista zgârie-norii de astăzi la fel de mult ca piramidele? Bill Baker susţine că sunt şanse mari să reziste. „Materialele de structură sunt bune pentru totdeauna. Da, dacă le întreţin, nu, dacă nu le întreţin”, precizează acesta. Agrawal este de acord: „Depinde, dacă au grijă de ele, nu văd de ce nu”.
Konstantinos susţine că structurile de beton vor rezista mult, însă Redford nu e prea convins. „Mă îndoiesc. Sunt structuri funcţionale, desigur, însă vor exista doar câtă vreme e nevoie de ele. Apoi, vor fi pur şi simplu abandonate”, crede acesta.
Foto: Getty Images)
În cele din urmă, este mai probabil ca zgârie-norii să fie dărâmaţi decât să cadă singuri. De fapt, Marea Piramidă nu este singura construcţie impresionantă de acum 4.500 de ani. Una dintre ele, cunoscută sub numele de Labirintul, ar fi fost chiar excepţională.
„Când istoricul grec Herodot a văzut-o, a rămas înmărmurit. Nici nu putea descrie amploarea şi greutatea rocilor uriaşe ale construcţiei”, povesteşte Redford. Însă clădirea a fost dărâmată, iar materialele – folosite pentru alte edificii.
„Dacă te plimbi pe străzile din Cairo şi te uiţi la fundaţiile clădirilor vechi, uneori poţi vedea inscripţii hieroglifice, care provin chiar de la această construcţie”, continuă Redford.
Dacă nu va fi dărâmat niciun zgârie-nori, să spunem în New York – şi niciunul nu va cădea -, în ritmul în care se construieşte astăzi, în oraş vor există 10.000 de turnuri de peste 160 de metri înălţime până în anul 7.000. Poate că nu ar fi chiar atât de rău dacă unele dintre ele ar avea soarta Labirintului, conchide BBC.