A deţinut mai multe funcţii oficiale, a fost ambasador în Spania şi reprezentant al Uzbekistanului la Naţiunile Unite, şi-a lansat propria linie de bijuterii, a organizat evenimente de caritate şi s-a lansat în muzică sub pseudonimul Googoosha şi a cântat alături de Julio Iglesias, însă nu pentru asta a intrat în vizorul presei internaţionale, ci datorită implicării sale în mai multe cazuri de corupţie, unde sunt vehiculate sume de milioane de dolari.
Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga ţară, era văzută ca „o persoană lacomă, avidă de putere, care se foloseşte de puterea tatălui său pentru a distruge pe oricine îi stă în cale”, potrivit Bloomberg. În prezent, Karimova nu mai părăseşte ţara natală şi este supravegheată de serviciul de protecţie al preşedintelui, însă rămâne protagonista unei poveşti despre corupţie şi lăcomie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente. Uzbekistanul are o populaţie de aproximativ 30 de milioane de persoane şi este clasată în topul celor mai corupte ţări din lume de către Freedom House şi Transparency International.
Telecomul din Uzbekistan, prilej de corupţie.
Mai multe companii multinaţionale sunt acuzate că i-ar fi dat mită Gulnarei Karimova pentru a le facilita accesul pe piaţa de telecom din Uzbekistan. Povestea se întinde pe un deceniu, de la marginile imperiului ţarist până pe străzile din Oslo, via Gibraltar şi Geneva. Sunt implicaţi şase dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Europa, cinci ruşi şi un norvegian, iar ultimul capitol al acestei poveşti a fost deschis pe 4 noiembrie 2015, când Jo Lunder, care fusese angajat de omul de afaceri John Fredriksen să-i administreze afacerile, a fost arestat de către poliţia scandinavă. Autorităţile nu cercetau grupul Fredriksen, ci pe fostul angajator al lui Lunder, VimpelCom Ltd, compania de telecomunicaţii deţinută de mai mulţi miliardari ruşi, printre care şi Mikhail Fridman, fondatorul Alfa Group, care deţine Alfa Bank şi compania Telenor ASA, deţinută de statul norvegian.
Departamentul de justiţie american investighează VimpelCom, fondată la Moscova, cu sediul în Amsterdam, pentru o presupusă dare de mită Gulnarei Karimova, care în schimb trebuia să îi ajute să facă afaceri în Uzbekistan. De asemenea, sunt cercetate MobileTeleSystems PJSC (MTS) şi TeliaSonera AB, cu sediul în Stockholm, din aceleaşi motive. Reprezentanţii celor trei companii au declarat că vor să coopereze cu autorităţile şi au refuzat să comenteze acuzaţiile care li se aduc.
Justiţia americană acuză companiile că ar fi făcut plăţi de peste 500 de milioane de dolari către diferite companii offshore, care au fost înfiinţate pentru beneficiul „unei rude a preşedintelui”. Numele lui Karimova nu este menţionat în dosar, dar se crede că este vorba despre ea, potrivit unor surse implicate în investigaţie. Ea a negat acuzaţiile în repetate rânduri. Lunder, fost executiv al VimpelCom, a fost reţinut timp de şase zile în timp ce autorităţile i-au percheziţionat casa şi au intervievat martorii. După ce a fost eliberat, el a declarat că nu a fost niciodată în Uzbekistan şi că nici nu o cunoaşte pe Karimova. Lunder rămâne în zona de interes a autorităţilor norvegiene, fiind suspectat de corupţie. „Mi-am construit întreaga carieră profesională pe încredere. Am încercat să cooperez cu autorităţile americane şi olandeze”, a declarat el. Între timp, Fredriksen l-a suspendat din funcţie. De asemenea, au fost suspendaţi din funcţie Svein Aaser, preşedintele Telenor, acţionar majoritar al VimpelCom, şi CFO-ul Telenor.
Departamentul de justiţie american a cerut unei instanţe din New York să blocheze 300 de milioane de dolari, deţinuţi în conturi din Belgia, Irlanda şi Luxemburg. Procurorii susţin că banii sunt legaţi de tranzacţii suspecte între MTS, VimpelCom şi un număr de companii offshore.
VimpelCom se află în discuţii cu autorităţiile din Statele Unite privind plata unei sume de 775 de milioane de dolari pentru a soluţiona cazul, potrivit unor surse apropiate acestuia. Dacă ar fi adevărat, atunci această plată ar deveni a doua amendă ca mărime din istoria Statelor Unite aplicată în temeiul legii privind actele de corupţie. Autorităţile americane au refuzat să comenteze.
Plângerea înaintată de Statele Unite detaliază numeroase scheme prin care VimpelCom şi MTS i-au dat mită lui Karimova. De exemplu, în 2011 VimpelCom ar fi virat suma de 30 de milioane de dolari companiei Takilant, controlată de fiica preşedintelui uzbek, pentru consultanţă. Era vorba de nişte rapoarte cu informaţii copiate de pe Wikipedia şi de rapoarte de cercetare care aparţineau chiar VimpelCom. Takilant a fost cercetată de organele de drept din Suedia şi Elveţia sub suspiciunea de luare de mită şi spălare de bani.
În Elveţia, Karimova este bănuită de fraudă şi spălare de bani. În august 2015 autorităţile elveţiene au confiscat bunuri care ar fi legate de Gulnara Karimova în valoare de 1,1 miliarde de dolari. În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din ţara sa, printr-o societate care a „sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks. Presa internaţională a scris atunci că aceste documente „aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.
În urma acestor acţiuni, valoarea de piaţa a VimpelCom a scăzut cu nu mai puţin de 59 % ajungând la valoarea de 6,3 miliarde de dolari. În plus, MTS şi TeliaSonera au scăzut cu 52% şi respectiv 38% în aceeaşi perioadă, scăzându-le valorile de piaţă la 7,9 miliarde de dolari şi 20 de miliarde de dolari.
De ce ar fi vrut cineva să intre pe piaţa telecom din Uzbekistan? Pentru că era o piaţă neacoperită, în 2005 serviciul telefonic mobil era un lux şi doar în jur de 900.000 de persoane deţineau un telefon celular. Acum acest număr a crescut la 21 de milioane, adică cei mai mulţi utilizatori din Asia Centrală, potrivit CIA.
„La mijlocul anilor 2000, Karimova era persoana la care trebuia să apelezi dacă voiai să faci afaceri în Uzbekistan”, este de părere Ed Baumgartner, cofondator al firmei de consultaţă Edward Austin. Baumgartner a studiat la Harvard alături de Karimova şi a mai vorbit cu ea de-a lungul anilor, dar nu au făcut niciodată afaceri împreună. El susţine că Karimova îşi lua în serios studiile „venea în fiecare zi la cursuri, engleza ei era foarte bună”, spune el.
După Harvard, Karimova s-a întors acasă, unde a ocupat diferite funcţii oficiale, a organizat evenimente şi s-a lansat în muzică. Dar acuzaţiile de corupţie nu au ocolit-o. În septembrie 2014 a fost acuzată că ar fi implicată într-un grup care ar fi furat milioane de dolari de la companiile locale. Procurorii au confiscat bunuri în valoare de 167 de milioane de dolari. Mai mulţi oameni cu influenţă din Uzbekistan i-au atras atenţia preşedintelui că fiica sa a scăpat de sub control şi că ar trebui să o tempereze, fapt care a dus la arestarea Karimovei la domiciliu. Cel puţin aşa relevă o înregistrare audio care a ajuns în posesia jurnaliştilor de la BBC, în care Gulnara Karimova susţinea că, împreună cu fiica ei, Iman, în vârstă de 16 ani, este arestată la domiciliu, în Uzbekistan, şi că are nevoie urgentă de ajutor medical. „Casa este înconjurată de sute de camere de luat vederi şi de echipamente de supraveghere care îmi îngrădesc orice posibilitate de comunicare cu exteriorul. Este o situaţie teribilă pentru mine şi pentru fiica mea. Avem nevoie de ajutor medical de urgenţă“, a declarat Karimova.
Femeia în vârstă de 42 de ani, care a reprezentat în anii trecuţi o imagine glamour, a decăzut în ultimii ani. Islam Karimov, preşedintele ţării, este la putere încă din 1989, atunci când conducea Partidul Comunist din fosta republică sovietică. O serie de referendumuri l-au menţinut în fruntea statului, însă el a ţinut observatorii străini departe, aşa că valabilitatea alegerilor nu poate fi verificată, potrivit unor documente de la WikiLeaks.