În timpul crizei din Crimeea, Vladimir Putin a amenințat Europa că va reorienta economia rusă în direcția Chinei.
„Acum este clar pentru toată lumea că era o amenințare lipsită de conţinut – Beijingul a tratat cu răceală ideea liderului rus” – scrie Die Welt.
În primăvara acestui an, Leonid Michelson a devenit cel mai bogat rus. Titlul i-a fost adus după ce în luna decembrie a anului trecut a vândut chinezilor de la Sinopec 10% din cel mai mare grup petrochimic din Rusia – „Sibur”. Pentru cele 10% a obținut de la chinezi 1,3 miliarde $. În plus, Fondul Drumului de Mătase din China a cumpărat 9,9% din acțiunile deținute de Michelson în proiectul „Yamal GNL”.
Autoritățile ruse şi-ar fi dorit foarte mult să vadă mai multe astfel de exemple, pentru a compensa ruptura economică cu Occidentul după anexarea Crimeei și conflictul din estul Ucrainei. Dar doi ani mai târziu, putem spune cu încredere că proiectul „China” este un eșec.
Responsabilitatea pentru acest lucru nu este a rușilor, are nu mai știu ce să facă ca să le facă pe plac chinezilor, ci a chinezilor înșiși, care s-au dovedit niște parteneri de afaceri mult prea dificili.
„Rusia a reacționat emoțional la declarația că se „întoarce spre est” – a declarat secretarul executiv al Camerei de Comerț Ruso-Chineze, Irina Sorokina. În China, reacția a fost destul de reţinută și rece”.
Chiar și în comerțul bilateral, de care ambele părți sunt interesate, lucrurile nu merg prea bine. Anul trecut, cifra de afaceri a schimburilor comerciale dintre cele doua țări a scăzut cu 28% – la 63,6 miliarde dolari. Acest lucru nu se datorează lipsei de voință în a coopera, ci slăbirii economiilor ambelor țări: în 2015, PIB-ul Chinei pentru prima dată în ultimii 25 de ani a crescut cu o cifră mai mică de 7%, în timp ce economia Rusiei a scăzut cu 3,7%.
Dar una e comerțul și cu totul altceva sunt investițiile, mai ales că acum este momentul potrivit pentru investiții în Rusia: rubla a slăbit puternic, iar forța de muncă și imobiliarele s-au ieftinit.
„Este clar că Rusia nu a fost punctul central al atenției chinezilor – a declarat Iaroslav Lisovolik, economistul-șef al Băncii de Dezvoltare Eurasiatice: din cele 27 de miliarde $ investite de China în țările CSI în 2015, Rusia a reprezentat doar 3,4 miliarde. Pentru comparație, 23,6 miliarde de dolari reprezintă investițiile directe chineze în Kazahstan”.
Expertul explică că în Kazahstan chinezii sunt interesați, în principal, de extracția de materii prime, precum și de crearea unei infrastructuri pentru transportul său. Același lucru este valabil şi pentru Rusia (confirmat de exemplu tranzacțiilor lui Michelson).
Dar, China dorește materii prime din Rusia la prețuri mai competitive, iar sectorul gazelor naturale este un bun exemplu. Înainte de ruptura declarată a Rusiei de Europa, China era ţinută în expectativă de Moscova de 10 ani. Și iată că în mai 2014 – adică în mijlocul crizei ucrainene – „Gazprom” semnează primul său acord major cu China. E drept că contractul în valoare de 400 miliarde $ nu a impresionat în mod special pe experți, care se îndoiesc de rentabilitatea acestuia pentru Rusia, mai ales că până la începerea livrărilor de gaze, Moscova va trebui în continuare să construiască o conductă de gaz.
„Cu toate acestea, semnarea contractului cu China a reprezentat o bună oportunitate pentru Gazprom să le râdă în nas clienților din Uniunea Europeană și să-i amenințe cu cartea chino-rusă. Dar, în cele din urmă, toate amenințările s-au dovedit a fi o cacealma” – scrie autorul.
În afara sectorului de materii prime, China nu vede niciun motiv în a investi în Rusia. China consideră logic să investească fie în țările industrializate, ca să obțină tehnologii și know-how, fie în țări din lumea a treia, care le oferă resurse și terenuri arabile ieftin și fără prea mare opoziție politică. Rusia nu face parte nici din prima, nici din a doua categorie, conchide publicația.