Aeroportul de la Bruxelles, în care au fost comis un dublu atac sinucigaş sângeros pe 22 martie, nu dispunea de un plan de criză în cazul unui atac terorist, iar comunicarea între serviciile de urgenţă a fost un „eşec global”, se arată într-un raport de anchetă dezvăluit joi de presă, relatează AFP.
Gestionarea situației și comunicarea între serviciile de urgență în primele ore după atentate sunt dur criticate de Comisia de anchetă parlamentară belgiană, într-un prim raport încă confidențial publicat de televiziunea publică RTBF.
Revendicate de gruparea Stat Islamic (SI) și comise de aceeași celulă care a comis atentatele de la Paris în noiembrie 2015, aceste atacuri sinucigașe au făcut 32 de morți pe aeroportul și la metroul din Bruxelles.
„Pe 22 martie, a existat un eșec total în ceea ce privește comunicarea”, afirmă raportorii Comisiei de anchetă, dând exemplu rețeaua de radio Astrid a poliției și serviciilor de ajutor, saturată până în punctul în care un sfert (23%) din cele 34.000 de încercări de comunicare au eșuat în acea zi.
Raportul recomandă de asemenea o revizuire în profunzime a funcționării centrului de criză și critică congestia rețelei de telefonie mobilă, „complet saturată”.
„În practică, serviciile de urgență au fost nevoite de multe ori să recurgă la soluții creative”, precizează raportul, în timp ce, potrivit rapoartelor mass-media, paramedicii și pompierii au folosit uneori aplicații precum WhatsApp pentru a se coordona.
Și, spre deosebire de ceea ce a fost planificat pentru metrou, „planurile specifice ale aeroportului au fost proiectate în primul rând pentru a face față unei catastrofe” de tip „prăbușirea unui avion”, care este „din punct de vedere statistic riscul cel mai crescut”, potrivit Comisiei de anchetă.