Deciziile adoptate de liderii NATO la summitul de joi şi vineri din Ţara Galilor nu reprezintă nici un pericol pentru securitatea Rusiei, au apreciat experţi ruşi, citaţi de cotidianul Vedomosti.
La finalul summitului a fost semnat un Plan de reacţie care prevede crearea unui grup operaţional avansat. Conform preşedintelui polonez Bronislaw Komorowski, 5.000 de militari ar urma să fie desfăşuraţi în Polonia, România şi ţările baltice, dacă securitatea lor ar fi în pericol, precizează cotidianul rus Vedomosti.
Statele NATO au susţinut de asemenea iniţiativa britanică de înfiinţare a unui corp de expediţie al forţelor terestre, navale şi aeriene, compus din aproximativ 10.000 de militari. Statele baltice, Danemarca, Olanda şi Norvegia vor participa la formarea acestuia.
„Chiar dacă discursurile au fost ferme, în final, numai acest corp de reacţie rapidă a fost format – o măsură mai degrabă simbolică”, apreciază Aleksei Arbatov, directorul Centrului de securitate internaţională al Institutului de economie mondială şi relaţii internaţionale din Moscova (IMEMO).
În opinia lui Arbatov, această nouă forţă nu implică nici un pericol pentru securitatea Rusiei. De altfel, nici o altă decizie politică majoră nu a fost luată, nu a fost semnat, de exemplu, nici un acord cu Finlanda şi Suedia, ţări în mod tradiţional neutre. Nu a existat, prin urmare, „nicio creştere reală a puterii militare la graniţele Rusiei”, a conchis expertul rus.
Directorul Centrului eurasiatic de comunicare, Aleksei Pilko, consideră de asemenea că „nicio decizie care să reprezinte o ameninţare pentru securitatea rusă nu a fost adoptată la summit”, dar că „ambianţa şi intenţiile NATO de a mobiliza forţe de reacţie rapidă aduc atingere intereselor Rusiei”.
„Este important de notat iminenţa exerciţiilor NATO în vestul Ucrainei, la sfârşitul lui septembrie. De fapt, este vorba despre intrarea pe teritoriul ucrainean a o mie de soldaţi”, aminteşte expertul. Principala sarcină a Rusiei în aceste condiţii este să încheie acorduri cu caracter juridic coercitiv în domeniul securităţii, deoarece actul fondator NATO-Rusia este un acord de intenţie, nu un tratat internaţional. La finalul summitului, nu se ştie dacă Alianţa îl va mai respecta, a subliniat Pilko.
Potrivit directorului Centrului de studii sociopolitice, Vladimir Evseev, summitul a acordat mai multă atenţie „ameninţării ruse” deoarece statele NATO nu sunt pregătite să se implice în criza irakiană. „Pentru moment, ţările din Europa şi Statele Unite nu ştiu ce să facă cu gruparea teroristă” Statul Islamic, a apreciat expertul rus.