Vladimir Putin şi ceilalţi oficiali ruşi au privit cu neîncredere varianta unui atentat terorist care să explice prăbuşirea avionului rusesc cu 224 de persoane la bord în Peninsula Sinai.
Însă decizia de evacuare a turiştilor ruşi din Egipt denotă faptul că ipoteza devine plauzibilă şi pentru liderul de la Kremlin, iar acest fapt ar putea avea consecinţe dramatice în evoluţia războiului din Siria, arată New York Times.
Răspuns ferm
În cazul în care varianta atentatului terorist se va dovedi reală, analiştii şi experţii în politică cred că implicarea lui Putin în războiul civil din Siria se va accentua.
De la început preşedintele Rusiei a declarat că a iniţiat raidurile aeriene din Siria pentru a contracara expansiunea grupării teroriste Statul Islamic (ISIS), despre care se crede că ar include aproximativ 7.000 de mercenari ruşi sau din statele ex-sovietice.
Kremlinul şi-a exprimat îngrijorarea că aceştia ar putea reveni înapoi în statele de origine pentru a declanşa un război terorist în interiorul Rusiei.
Un atac împotriva unei curse de linie ar putea confirma faptul că securitatea Rusiei este deja ameninţată, ceea ce ar putea avea ca rezultat o intensificare a raidurilor ruseşti împotriva taberele ISIS din Siria.
Nu trebuie uitat nici faptul că Rusia a intervenit în războiul civil sirian pentru a face o demonstraţie de forţă, prin care să dovedească lumii întregi că încă este o forţă militară de temut.
În aceste condiţii, o retragere din Siria, chiar şi după acest episod violent, nu ar fi decât o pată pe obrazul Kremlinului.
În al treilea rând, în discursurile sale vizând situaţia din Orientul Mijlociu, Vladimir Putin a avut grijă să descrie forţele occidentale ca fiind neloiale ţărilor pe care le-au împins în revoluţiile declanşate cu ocazia „Primăverii arabe”.
Vreme de zeci de ani, Rusia a avut puţini aliaţi în această parte a lumii, Siria şi Iranul numărându-se printre ţările care au întreţinut relaţii strânse cu Moscova. Mai nou însă, Kremlinul şi-a concentrat atenţia asupra preşedintelui egiptean Abdel Fattah el-Sisi.
Un atentat terorist organizat de o grupare duşmană regimului de la Cairo ar putea cimenta relaţiile dintre cele două ţări, remarcă New York Times.
Încă de la startul campaniei militare din Siria, Putin a explicat că este mai convenabil să combaţi grupările teroriste direct la ele acasă.
În cazul în care se va dovedi că prăbuşirea avionului rusesc în Egipt a fost cauzată de un atentat, analiştii se aşteaptă ca liderul de la Kremlin să aibă un răspuns ferm.
Cel mai probabil, Putin va dubla numărul forţelor trimise în Siria, dar va evita să trimită forţe terestre, o măsură care nu este privită cu ochi buni de populaţia de acasă.
Strategie greşită
„Dacă se dovedeşte că a fost un atentat, aceasta va ridica ştacheta la alt nivel, ceea ce înseamnă că operaţiunea din Siria va fi mai costisitoare decât până acum.
De asemenea, ar putea sublinia faptul că terorismul trebuie distrus înainte să intre în ţară”, spune Vladimir Frolov, analist politic.
În acelaşi timp însă, acesta recunoaşte că actuala strategie a Kremlinului nu poate garanta înfrângerea grupării Statul Islamic.
În acest moment, Rusia are în Siria peste 50 de aeronave militare şi 4.000 de soldaţi care păzesc bazele operaţionale şi acordă consultanţă trupelor regimului Assad.
Strategia lui Putin din Siria a fost una prin care forţele aeriene ruseşti să sprijine înaintarea trupelor guvernului de la Damasc în regiunilor controlate de rebeli şi în cele ocupate de gruparea teroristă Statul Islamic.
Alexei Makarkin, alt analist politic de la Moscova crede că, în acest moment, Putin are doar două soluţii la îndemână. Prima ar fi să intensifice operaţiunile în Siria şi să trimită trupe şi voluntari care să sprijine guvernul Assad.
O astfel de alegere ar tensiona şi mai mult relaţiile Rusiei cu lumea occidentală. O a doua opţiune vizează intensificarea operaţiunilor duse împotriva Statului Islamic fără a se mai pune accent pe sprijinul oferit lui Bashar al-Assad.
„În această situaţie, Rusia ar pune presiune pe Assad să accepte o perioadă de tranziţie şi ieşirea de la putere”, consideră Makarkin.
Fără explicaţii
Pe de altă parte, Putin, în ieşirile publice de după tragicul accident aviatic din Egipt nu a făcut decât să ofere condoleanţe familiilor îndoliate.
Rusia aşteaptă însă explicaţii referitoare la conexiunile care se întrezăresc în spatele acestui eveniment, iar Kremlinul s-ar putea să nu aibă un răspuns clar.
„Nu vor să lege prăbuşirea avionului de Siria pentru că întrebările fireşti care ar urmă ar fi: ‘La ce ne-am dus să luptăm în Siria? Cum răspunde asta intereselor naţionale ale Rusiei?'”, a afirmat Stanislav Belkovsky, unul dintre criticii politicii lui Putin.
Săptămâna trecută, pe canalele oraşului Sankt Petersburg, de unde provin majoritatea victimelor accidentului aviatic, persoane necunoscute au lansat la apă două sicrie din lemn. Pe capacul unui scria „Pentru ce?”, pe celălalt: „Pentru cine?”.
„Kremlinul trebuie să inverseze cauza şi efectul astfel încât acţiunile sale să nu pară ca fiind cele responsabile pentru moartea unor civili”, crede Maxim Trudolyubov, editor al ziarului Vedomosti.
Politică şi secte
Pe de altă parte, Putin are încă atuul maşinăriei de propagandă, ceea ce pe plan intern l-a ajutat să convingă populaţia Rusiei că Occidentul este o ameninţare sau că stă la baza apariţiei Statului Islamic şi a altor grupări teroriste.
După ce britanicii au lansat ipoteza unei bombe plasate de terorişti la bordul avionului, agenţiile de propagandă ale lui Vladimir Putin nu au ezitat să acuze inclusiv serviciile secrete de la Londra de organizarea atentatului.
Putin şi cei din jurul său nu au comentat prea multe, dar aceasta are mai mult de a face cu politica externă pe care Moscova o face în Orientul Mijlociu.
Egiptul a fost până în anii ’70 unul dintre cei mai valoroşi parteneri ai Moscovei din lumea arabă, iar în acest moment Vladimir Putin vrea să refacă acele legături.
„Este important pentru Rusia să se facă vizibilă în Orientul Mijlociu, să întreţină relaţii bune cu cel mai mare stat arab. Deja alianţa cu guvernele şiite de la Teheran şi Damasc devine inconfortabilă”, consideră Dimitri Trenin, expert al Centrului Carnegie din Moscova.
Rusia are o minoritate de musulmani suniţi de aproape 20 de milioane de persoane, iar un guvern sunit aliat ar fi de folos Moscovei, în condiţiile în care gruparea jihadistă Statul islamic este alcătuită tot din musulmani suniţi.
Iar cum vocea unora dintre analiştii ruşi afirmă că răzbunarea este necesară, atunci un guvern sunit aliat în Orientul Mijlociu poate reprezenta un partener valoros în lupta împotriva ISIS.