În ajunul întâlnirii președintelui rus Vladimir Putin cu șeful Turciei, Recep Tayyip Erdogan, Ankara a dezvăluit numele intermediarului, care a contribuit la reluarea relațiilor diplomatice la cel mai înalt nivel între cele două țări. Negocierile pentru depășirea crizei dintre cei doi lideri au fost conduse de omul de afaceri turc Cavit Çağlar.
Potrivit secretarului de presă al președintelui Turciei, Ibrahim Kalin, „Cavit Çağlar a jucat un rol foarte important” în depășirea crizei dintre Rusia și Turcia, scrie Hurriyet. La rândul său, Çağlar a declarat publicației, că nu are nimic de adăugat la cuvintele secretarului de presă al președintelui Turciei.
Dar surse diplomatice de rang superior, care au dorit să își păstreze anonimatul, au povestit pentru Hurriyet care a fost mersul în restabilirea relațiilor dintre Moscova și Ankara. Potrivit acestora, la sfârșitul lunii aprilie 2016, șeful Statului Major General al Forțelor Armate turce, generalul Hulusi Akar, i-a spus lui Erdogan că a găsit un canal prin care să se înceapă negocierile cu Rusia. Generalul i- spus preşedintelui turc că Çağlar are o fabrică de textile în Daghestan.
În 1990, omul de afaceri a fost ministru în Guvernul Suleyman Demirel și era cunoscut cu actualul preşedinte al Daghestanului – Ramazan Abdulatipov. La rândul său, Abdulatipov îl poate contacta pe președintele Rusiei prin asistentul lui Putin – Iuri Ușakov.
După întâlnirea cu șeful Statului Major General și Çağlar, pe data de 30 aprilie, Erdogan a dat undă verde pentru reluarea negocierilor cu partea rusă. De atunci, secretarul de presă Kalin, desemnat ca persoană de contact cu Ușakov, a început să lucreze la textul unei scrisori din partea președintelui turc către Putin. Cu ajutorul diplomației neoficiale, exercitate prin Çağlar și Abdulatipov, au avut loc mai multe ediţii ale scrisorii destinate lui Putin în lunile mai și începutul lui iunie.
Un rol important în cadrul negocierilor l-a jucat şi conducerea din Kazahstan. Pe 22 iunie, ambasadorul kazah la Ankara, Zhanseit Tuymebaev l-a chemat de urgenţă pe secretarul de presă al președintelui Turciei. Atunci, preşedintele kazah Nursultan Nazarbaev s-a întâlnit cu Putin la Sankt Petersburg și i-a spus că Erdogan este gata să trimită o scrisoare în cazul în care președintele rus este gata s-o accepte. Cu toate acestea, liderul turc nu era încă pregătit.
O zi mai târziu, Tuymebaev din nou l-a chemat urgent pe Kalin. S-a aflat că Nazarbaiev se va întâlni din nou cu Putin la Tașkent. Tot atunci, purtător de cuvânt al lui Erdogan, împreună cu interpreții au găsit cuvântul potrivit pentru scrisoarea ce urma să fie trimisă lui Putin – „îmi pare rău” (izvinite – rus.) care este mai puternic decât sorry din limba engleză, dar mai slab decât apology. Ca urmare, președintele Turciei a semnat scrisoarea, iar avionul cu Kalin și Çağlar i-a dus pe cei doi imediat la Tașkent. Pe drum, avionul a trebuit să obțină permisiunea de a traversa spațiul aerian al Georgiei, Azerbaidjanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului.
Mediatorii au sosit pe la prânz în Tașkent şi au transmis scrisoarea lui Nazarbaev, care le-a cerut o copie în limba rusă. Lui Putin, scrisoarea i-a fost transmisă de aghiotantul său Ușakov, care, de asemenea, era prezent la reuniunea din Uzbekistan. Președintele rus a aprobat conținutul scrisorii, dar a remarcat, în același timp, că cuvântul ales de partea turcă reflectă mai degrabă poziția Ankarei.
Kalin și Ușakov au fost de acord că declarația oficială privind scrisoarea lui Erdogan va fi făcută de Moscova pe 27 iunie. Lucru pe care Kremlinul l-a și făcut.