Consiliul Europei sfătuiește Polonia să „încetinească” ritmul reformelor și deplânge faptul că Tribunalul Constituțional va fi „paralizat”, a declarat vineri, la Varșovia, comisarul pentru drepturile omului al CoE, Nils Muiznieks, relatează AFP.
„Principalul meu mesaj este acesta: luați piciorul de pe accelerație, consultați societatea civilă și organizațiile profesionale”, a declarat presei politologul și juristul leton, ale cărui discuții din cadrul vizitei de patru zile în Polonia au vizat, printre altele, și situația mass-media.
Partidul conservator Dreptate și Justiție (PiS), la putere de o sută de zile și deținător al majorității absolute în parlament, a adoptat mai multe legi și rezoluții controversate.
Situația în care se află Tribunalul Constituțional este „cea mai îngrijorătoare” și „afectează drepturile omului”, a spus Nils Muiznieksle.
„Dacă acesta este paralizat, cetățenii și instanțele de nivel inferior nu au spre ce să se îndrepte pentru a-și apăra drepturile sau pentru a se asigura de constituționalitatea legilor”, a relevat responsabilul Consiliului Europei.
El și-a exprimat dorința ca puterea politică să accepte să aplice deciziile Tribunalului Constituțional privind compoziția și funcționare sa, precum și să se supună în viitor avizului Comisiei de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei. „Nu există altă soluție”, a spus el în legătură cu disputa, veche de mai multe luni, între parlamentul dominat de PiS, partidul lui Jaroslaw Kaczynski, și președintele Andrzej Duda, care provine din cadrul aceleiași formațiuni, în legătură cu Tribunalul Constituțional.
Conflictul a rezultat în alegerea a 18 judecători membri ai acestei instituții care, conform Constituției, nu trebuia să aibă decât 15 membri. Parlamentul a votat de asemenea o măsură care face ca reacția Tribunalului la adoptarea de noi legi să fie extrem de lentă, ceea ce se traduce prin paralizia sa de facto.
Comisarul Consiliului Europei a optat pentru un ton mai nuanțat în privința evoluției mass-media publice, precizând că aceasta a suferit în trecut de pe urma multor deficiențe și că trebuia să existe o „revizuire majoră”. El a notat totuși că soluția provizorie adoptată în prezent „nu este satisfăcătoare”, deoarece oferă puterii executive dreptul de a-i numi pe directorii instituțiilor media publice.