Miliardarul american de origine maghiară George Soros a fost unul dintre cele mai evocate personaje în contextul protestelor din București din luna februarie.
Astfel, opozanții mișcărilor de stradă – atât lideri de opinie, politicieni, cât și instituții media – au susținut că protestatarii ar fi plătiți de Soros pentru a ieși în stradă, fapt la care manifestanții au răspuns cu numeroase glume și ironii.
Dar România nu este singura țară în care e invocat Soros, remarcă The New York Times, care a publicat o analiză intitulată „După victoria lui Donald Trump, forțe anti-Soros sunt încurajate în Europa de Est”.
Rick Lyman trece în revistă, in acest articol, semnalele anti-Soros date de lideri populiști din mai multe țări din regiune, de la premierul maghiar Viktor Orban, la fostul premier macedonean Nikola Gruevski, cel care a cerut o „desorosizare a societății”.
În România, unde sute de mii de manifestanți anticorupție au ieșit pe străzi în ultima lună, liderul partidului de guvernământ, PSD, Liviu Dragnea, a spus că Soros „a finanțat răul” și a promis să îl învingă.
Acțiuni sau declarații similare anti-Soros au avut loc și în Polonia, Bulgaria, Serbia și Slovacia, după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale. Iar peste tot, inclusiv în România, s-au acuzat organizațiile care ar fi fost finanțate de străini.
Ani de zile, guvernele populiste și autoritare au avut în vizor aceste organizații în multe părți ale lumii, din China până în India, și în special în Rusia lui Vladimir Putin. Discuție similară a fost și în Europa Centrală și de Est, însă acum guvernele din Ungaria și din alte părți trec dincolo de replici politice, în direcția legislației.
Soros, atacat în România și in țările vecine
Autorul pune mare accent pe situația din Ungaria, însă le atinge și pe cele ale țărilor vecine din regiune și din Balcani.
În ce privește România, sursa citată notează că, din momentul ce partidul socialist al României a revenit la putere în luna decembrie, liderul său populist, Liviu Dragnea, a făcut presiuni pentru și mai mult control asupra ONG-urilor.
„Eu am ceva cu dl. Soros. Acest om și fundațiile și structurile pe care le-a înființat de ani de zile în România cred că, din anii 90, a finanțat răul în România, a finanțat acțiuni care niciuna nu a făcut bine în România”, a spus Dragnea, amintește The New York Times, care citează Digi 24.
În Bulgaria, spre exemplu, Soros și organizațiile care apără drepturile omului au fost atacate, iar un ziar local l-a descris pe omul de afaceri, la puțin timp după victoria lui Trump, drept un „terorist liberal”. În Serbia, publicațiile de dreapta și cele proruse i-au subliniat originile evreiești ale lui Soros, descriind acțiunile sale drept „o mișcare radicală anti-Trump”.
„Și suntem de-abia la începutul poveștii”, a spus Laszlo Majtenyi, director al Institutului Eotvos Karoly, din Budapesta, organizație finanțată de Soros, și totodată candidat al coaliției de stânga pentru alegerile prezidențiale din luna aprilie.
Scurtă prezentare a lui Soros
The New York Times îi face o foarte scurtă prezentare omului de afaceri, notând că acesta s-a născut în Budapesta în anul 1930 și a supraviețuit ocupării naziste, împreună cu familia sa evreiască, folosind documente de identitate false.
Ulterior, a devenit un bancher pe Wall Street și în cele din urmă a făcut miliarde de dolari prin intermediul propriului fond de investiții, Soros Fund Management. Soros a înființat Open Society Foundations, o grupare umbrelă pentru filantropia sa și a donat mai mult de 12 miliarde de dolari până acum. Prin intermediul acțiunilor sale sunt promovate democrația, responsabilitatea guvernamentală și libertatea de expresie și, spune miliardarul, toate pornesc din amintirile sale sub regimul nazist.