Rezultatul referendumului organizat în Marea Britanie pe tema apartenenței la UE va influența în mod cert soarta blocului comunitar, indiferent de opțiunea aleasă de britanici.
Însă, în varianta Brexit, alte țări europene ar putea fi tentate să spună adio Uniunii, iar analiștii se tem de efectul pe care ieșirea Marii Britanii din UE l-ar putea avea asupra peisajului economic și politic de pe continent, relatează CNBC.
Cu bagajele făcute
Un sondaj efectuat de YouGov în 7 țări europene a demonstrat că majoritatea raspondentilor din 6 dintre acestea se așteaptă ca britanicii să fie urmați și de alți europeni, în cazul unui divorț de UE.
69% dintre suedezi cred că ei vor fi următorii dezertori din proiectul european, iar opinia lor este împărtășită și de 66% dintre danezi și 57% dintre norvegienii care au răspuns la întrebările sondajului.
„Din perspectiva europeană, chestiunea rezultatului referendumului este una, dar cred că cea mai importantă problemă o reprezintă provocarea partidelor eurosceptice și naționaliste care au răbufnit pe tot continentul, iar, din acest punct de vedere, pare că zilele unei integrări totale au luat sfârșit”, crede Carsten Nickel, analist de risc politic la Teneo.
3 verigi slabe în UE
Paolo Dardanelli, director al Centrului de Studii Federale al Universității din Kent, nu vede un pericol imediat de dezintegrare a blocului european, dar admite că opțiunea Brexit va planta „semințele incertitudinii” în rândul unor state membre.
„Danemerca și Suedia vor trebui urmărite în mod particular, în contextul în care poziția lor va fi una slăbită”, prognozează Dardanelli un curs post-Brexit al slăbiciunilor europene.
Nickel a insistat să adauge și o a treia verigă slabă, pe lângă cele două menționate de Dardanelli: Olanda.
În perspectiva să, cele trei state europene și-ar întări poziția față de Europa în cazul adoptării unei variante a ieșirii din blocul comunitar.
„O astfel de argumentație căpătă alt înțeles în locuri precum Danemarca, Suedia sau Olanda, țări care deja au instituții politice funcționale și a căror economii evoluează destul de bine. În același timp, alegătorii nordici ar putea spune că nu au de gând să plătească taxe din care să susțină pentru rudele europene din sud, care se dovedesc incapabile să își reformeze economiile”, susține analistul Teneo.
Dardanelli a dat și exemplul a 4 mari riscuri care ar urma să șubrezească construcția politică europeană după Brexit, primul fiind cel al demonetizării noțiunii de integrare ca destin european ireversibil.
În același timp, profesorul Universității din Kent, crede că țări din afară zonei euro, Danemarca și Suedia, de exemplu, s-ar putea trezi marginalizate, în vreme ce Irlanda, deși stat membru al uniunii monetare s-ar găsi într-o postură inconfortabilă din cauza legăturilor strânse cu Marea Britanie.
Totodată, Germania ar deveni forța dominantă din interiorul Uniunii, chiar dacă odată cu dezertarea Marii Britanii ar pierde un „important aliat în materie de reforme economice, chestiuni comerciale și competitivitate”.
„Va fi, cel mai probabil, o Europă mai puțin competitivă și mult mai protecționistă”, explică profesorul Dardanelli.