În recentul interviu oferit de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, au fost formulate îngrijorări serioase privind Republica Moldova. Mass-media din Chișinău a subliniat în special afirmația lui Lavrov că SUA încearcă să creeze „un abces” în R. Moldova prin forțarea victoriei totale a forțelor politice pro-Occidentale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Dar asemenea acuzații nu corespund realității, se arată într-o analiză semnată de expertul Dumitru Mînzărari pentru fundația The Jamestown.
De fapt, Rusia este implicată puternic în procesele electorale din R. Moldova, promovându-l discret pe actualul șef al statului, subliniind că Igor Dodon are capacitatea de a rezolva problemele țării cu ajutorul Moscovei. Unele dintre acțiunile în acest sens a fost promovarea ajutorului rusesc la principalele canale de știri controlate de Dodon. Printre aceste „ajutoare” se numără angajamentului premierului rus Mihail Mișustin față de omologul său moldovean Ion Chicu de a oferi asistență financiară fermierilor moldoveni care au suferit în urma secetei, extinderea numărului de companii moldovenești autorizate să exporte în Rusia și 200 de milioane de euro sub formă de credit pentru R. Moldova. Este de notat că Curtea Constituțională a respins creditul rusesc, argumentând că acesta subminează suveranitatea R. Moldova.
Mai mult, într-o videoconferință cu Dodon de la sfârșitul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin l-a susținut în mod deschis pe Igor Dodon, exprimând „speranțe foarte mari” de a continua dialogul cu acesta după alegeri. Probabil, nu este întâmplător că autoritățile din Transnistria separatistă și-au anulat decizia anterioară de a restricționa până la 1 decembrie orice mișcare din regiunea transnistreană spre teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, invocând măsuri anti-coronavirus. Aceste restricții, pe care Dodon le-a criticat în mod explicit, ar fi împiedicat locuitorii locali să treacă linia administrativă pentru a vota la alegerile prezidențiale din Moldova.
În cazul unor alegeri cu adevărat libere și corecte, Dodon se va confrunta cu un risc extrem de mare de a pierde în fața Maiei Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Anul trecut, Dodon a demis-o pe Sandu din funcția de prim-ministru, după ce aceasta s-a opus încercărilor lui Dodon de a prelua controlul asupra Procuraturii Generale. De atunci, ea a militat pe o platformă pur anticorupție în loc să se direcționeze spre argumentele geopolitice – Est versus Vest.
Un sondaj recent al IRI relevă o popularitate a Maiei Sandu de 20 la sută, față de 18 la sută a lui Dodon, astfel, pentru prima dată, ea ocupând locul întâi în rândul preferințelor moldovenilor, după ce a mers în urma lui Dodon din 2016.
Stând în fața acestor perspective electorale în scădere, Dodon și-a dublat eforturile de a acumula voturi prin alte mijloace. Pe lângă repetarea practicii campaniilor sale anterioare de a cumpăra în mod direct voturi transnistrene, președintele moldovean a făcut abuz de controlul asupra Comisiei Electorale Centrale (CEC), astfel ca instituția să deschidă un număr exagerat de mare de secții de votare în Rusia, precum și pentru alegătorii din Transnistria. O investigație jurnalistică a relevat faptul că activiștii Partidului Socialiștilor al lui Dodon au falsificat semnăturile pentru a întocmi liste de cetățeni care cer deschiderea mai multor secții de votare în Rusia. Pentru comparație, în timpul alegerilor parlamentare din 2019, doar 600 de cetățeni s-au înregistrat pentru a vota în Rusia, însă pentru alegerile din 2020, CEC a primit peste 6.000 de astfel de cereri. Mai mult, o serie de „organizații civice” din Rusia, care pretindeau că reprezintă interesele moldovenilor, au trimis scrisori către CEC solicitând mai multe secții de votare, chiar dacă experiența alegerilor anterioare arată că nu este nevoie de așa ceva.
Drept urmare, CEC, condusă de fostul consilier juridic al lui Dodon, a mărit numărul secțiilor de votare din Rusia la 17, comparativ cu 11 deschise în timpul alegerilor parlamentare din 2019. O condiție este ca o secție de votare să poată primi până la 5.000 de buletine de vot. Până la 85.000 de buletine ar putea fi trimise în Rusia. Având în vedere interesul Guvernului rus pentru aceste alegeri, coroborat cu faptul că Moscova deține datele pașaportului multor cetățeni moldoveni care lucrează în Rusia, riscul este că aceste date ar putea fi folosite pentru a oferi zeci de mii de voturi frauduloase lui Dodon. Există un risc similar în ceea ce privește secțiile de votare destinate locuitorilor transnistreni. La alegerile parlamentare din 2019 din Moldova, au votat aproximativ 40.000 de locuitori din regiunea separatistă, grație unui acord ad hoc între Chișinău (pe atunci de facto condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc) și administrația transnistreană secesionistă.
Echipa lui Sandu l-a acuzat pe Dodon că este consiliat de un grup neoficial – clandestin – de „tehnologi” politici ruși sponsorizați de guvernul rus. Campania sa a dezvăluit numele liderului acestui grup rus și a solicitat ca serviciile de informații din Moldova și autoritățile de imigrare să efectueze investigații pe această chestiune. Investigațiile jurnalistice publicate recent par să confirme aceste acuzații. Totodată, echipa lui Dodon rămâne să fie condusă de „agenții de influență” de la Kremlin, dar și de serviciile rusești de informații.
Moscova va facilita transportul unui număr mai mare de cetățeni moldoveni care trăiesc în Transnistria la cele 42 de secții de votare destinate lor – un potențial de 210.000 de voturi – și îi va îndemna să voteze pentru Dodon. În contrast, în multe țări occidentale, unde se află cea mai mare parte a diasporei pro-Sandu, număr de secții de votare a fost redus din cauza restricțiilor pandemice.
sursa: deschide.md