Restricţiile impuse de Washington pentru vânzarea anumitor arme către aliaţi i-au forţat pe turci să-şi dezvolte propriile versiuni ale acestora, după cum a explicat chiar şeful programului de achiziţii din cadrul Ministerului Apărării de la Ankara.
„Nu vreau să fiu sarcastic, dar aş vrea să mulţumesc pentru orice proiect respins de Statele Unite. Acest lucru ne-a forţat să dezvoltăm propriile noastre arme”, a explicat Ismail Demir, citat de Defense News.
Turcii şi-au dezvoltat propriile proiectile perforante, dar şi drone militare de atac similare celebrelor Predator folosite de americani. În plus, Turcia are deja tancuri, elicoptere şi arme de asalt de producţie proprie.
Dronele Bayraktar au fost testate pe 29 aprilie pe un poligon din Anatolia, fiind puse să lovească ţinte de la o distanţă de 8 kilometri.
Aparatele de zbor sunt înarmate cu muniţie miniaturală dezvoltată de compania locală Roketsan. Încărcătura cântăreşte doar 22,5 kilograme şi include o racheta de 10 kilograme.
În aceste condiţii, Ankara susţine că nu mai are nevoie de dronele militare din Statele Unite, după ce Washingtonul a ţinut în aşteptare solicitarea Turciei pentru dronele Predator încă din 2009.
Oficialii turci şi-au propus ca în cel mult 10 ani să nu mai fie nevoiţi să importe deloc armament şi tehnică militară.
Tensiuni în sânul alianţei
Campania dusă împotriva grupării teroriste Statul Islamic de către Turcia şi SUA i-a aşezat pe cei doi puternici aliaţi din NATO pe poziţii diferite în privinţa armamentului folosit contra teroriştilor din Siria şi Irak, dar şi a strategiei de luptă.
„Este îngrijorător! Sperăm ca aceste diferenţe de opinie să nu cauzeze vulnerabilităţi în cadrul operaţiunilor militare sau o lipsă de coeziune în campania militară anti-ISIL”, a mărturisit un oficial NATO.
Duşmanul aliatului meu
Relaţiile dintre Turcia şi SUA sunt pe punctul de a se inflama, după ce fotografii ale unor soldaţi americani din trupele speciale purtând insigne ale luptătorilor kurzi YPG au apărut în mediul online.
Preşedintele turc Recep Erdogan s-a simţit ofensat de gestul făcut de americani, avertizând că, pentru Ankara, YPG este o grupare militara suspectă de legături cu activiştii PKK.
În Turcia, SUA şi ţările membre UE, PKK este desemnată în mod oficial grupare teroristă.
„Eu sunt o persoană care crede că politica trebuie făcută în mod onest. De aceea, aliaţii noştri, cei care sunt în NATO alături de noi, nu pot şi nu ar trebui să îşi trimită soldaţii în Siria cu insigne YPG pe uniformele lor”, s-a plâns Erdogan.
Viziunea oficialilor turci asupra implicării membrilor YPG în activităţi teroriste nu este împărtăşită însă şi de Washington. YPG este o grupare militară a minorităţii kurde din Siria, care a reuşit să ţină piept cu vitejie asaltului dat de Statul Islamic, iar SUA îi privesc ca pe nişte aliaţi valoroşi.
„Prietenii noştri turci ar trebui să înţeleagă faptul că YPG reprezintă un bun valoros în campania derulată la sol împotriva Statului Islamic”, s-a confesat un ambasador occidental la Ankara.
Pentagonul a făcut un pas înapoi în faţa nervilor manifestaţi de Ankara, anunţând că au fost luate „măsuri coercitive”, după cum s-a exprimat col. Steve Warren, purtător de cuvânt al Coaliţiei Internaţionale anti-ISIL.
La Washington însă lucrurile sunt în continuare contrare voinţei oficialilor de la Ankara.
„Noi nu vedem gruparea YPG ca o extensie a PKK, ba din contra, luptătorii kurzi, ca şi alte grupări din Siria sunt cei care luptă efectiv împotriva Statului Islamic”, a explicat Mark Toner, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.
Pentru analişti, contradicţiile în declaraţiile date de americani semnalează faptul că Washingtonul are nevoie atât de turci, cât şi de kurzii din YPG pentru a duce mai departe campania împotriva teroriştilor ISIL.
„SUA are nevoie şi de kurzi şi de turci pentru a lupta împotriva Statului Islamic. Şi va avea nevoie de ei şi în campaniile viitoare duse împotriva jihadiştilor.
Reluarea negocierilor de pace între liderii PKK şi Ankara ar putea rezolva această problemă, dar nu cred că acest lucru se va întâmpla în următoarele 18 luni”, a apreciat un analist politic din Turcia.