Rusia a suplimentat trupele din enclava militară Kaliningrad, de la ţărmul Mării Baltice, ca răspuns la întărirea poziţiilor NATO din estul Europei.
Kaliningrad, un punct strategic controlat de ruşi între graniţele Poloniei şi Lituaniei, este în continuă forfotă de câteva săptămâni, Reuters raportând mişcări de armament şi trupe din port către interiorul enclavei, în zone interzise străinilor.
Ca în perioada Războiului Rece, cele două tabere dau semne de consolidare a poziţiilor strategice deţinute, din acest punct de vedere enclava Kaliningrad reprezentând o adevărată provocare pentru flancurile est şi nord-europene ale Alianţei Nord Atlantice.
Chiar şi fără a vedea ce fac cu adevărat ruşii în micul teritoriu păstrat la ţărmul Balticii, experţii militari şi diplomaţii occidentali intuesc deja adevărul: Moscova instalează o reţea antiaeriană capabilă să blocheze accesul aerian al NATO în fostele republici sovietice din zonă şi în anumite regiuni din Polonia.
Militarizarea regiunii este un punct important pe agenda summitului NATO care se va desfăşura în Varşovia pe 8 şi 9 iulie, iar ministrul Apărării din Polonia confirmă activitatea intensă întreţinută de Moscova în apropierea graniţei ţării sale.
„Când vine vorba de ameninţările existente în Kaliningrad, putem spune într-adevăr că se constată o creştere a agresiunii ruseşti în zonă în ultimele zile. Acestea prezintă un adevărat pericol, acela al blocării accesului în regiune, ceea ce reprezintă o provocare serioasă pentru alianţă”, a explicat ministrul Antoni Macierewicz.
Radare şi antiaeriene
Strategii NATO susţin şi ei că Rusia foloseşte o strategie anti-acces/ zona de refuz (A2/AD) care poate întrerupe liniile aeriene dinspre continent către cele trei ţări baltice şi ar putea provoca lipsa suportului militar aerian al NATO deasupra unei treimi din teritoriul Poloniei.
Sistemul este compus din staţii radar de mare putere şi straturi multiple de baterii antiaeriene dispuse în Kaliningrad.
O parte din oficialii occidentali se tem de faptul că cele trei ţări baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, cu o consistentă minoritate rusă, ar putea fi asimilate de Moscova după modelul aplicat în martie 2014 cu Peninsula Crimeea din Ucraina.
Numai că, spre deosebire de Ucraina, cele trei ţări ex-sovietice sunt membre NATO, fapt ce obligă Alianţa să le protejeze în faţa oricărei agresiuni militare.
Un diplomat european, axat pe probleme de securitate, a vorbit sub protecţia anonimatului cu reporterii Reuters menţionând că procesul de militarizare a zonei va continua şi în anii următori.
„Procesul este centralizat şi bine coordonat. Ruşii vorbesc de cheltuirea unor sume imense de bani pentru antiaerienele din Kaliningrad. Întrebarea este: la ce le-ar folosi toate acestea?”, a arătat acesta.
Staţia radar Pioniersky, amplasată în nordul enclavei, a fost inaugurată în 2014 şi poate acoperi întregul continent. Este şi perioada în care raidurile aeriene cu tentă provocatoare din partea Moscovei s-au înteţit, avioane militare ruseşti fiind depistate survolând zone diverse ale spaţiului euro-atlantic.
În jurul radarului de mare putere încep să răsară diverse alte facilităţi militare, fapt ce susţine teoria diplomatului european consultat de Reuters.
Diverse surse militare din interiorul NATO susţin că Rusia este aşteptată să „planteze” rachete balistice Iskander-M în Kaliningrad în următorii 2-3 ani.
Vladimir Abramov, un analist militar din Kaliningrad, afirmă că Rusia nu intenţionează să concentreze forţe numeroase în Kalinigrad, ci să îşi modernizeze arsenalul deja instalat în exclava din coasta NATO.
„Contingentul din Kaliningrad este actualizat calitativ, nu cantitativ. Statul nostru major înţelege pe deplin nebunia unei relocari masive de trupe şi echipament aici”, susţine Abramov.