Ucraina încheie vineri campania electorală pentru alegerile anticipate de duminică, prin care prooccidentalii provenind din cadrul mişcării de contestare din Piaţa Independenţei (Maidan) speră să-şi consolideze puterea, în plină criză cu Rusia în estul separatist prorus al ţării.
Alegerile au loc într-o perioadă extrem de dificilă pentru această fostă republică sovietică – aflată la porţile Uniunii Europene (UE) – care a pierdut în martie Peninsula Crimeea, anexată de către Rusia, şi se confruntă cu o insurecţie armată prorusă în bazinul minier Donbas, un conflict soldat cu peste 3.700 de morţi de la jumătatea lui aprilie.
„Nu va exista un conflict îngheţat, pentru că Donbasul nu va putea supravieţui fără Ucraina”, a dat asigurări joi seara, la Odesa, preşedintele Petro Poroşenko a cărui mişcare pleacă de pe poziţia de favorită în legislative.
Procesul de pace lansat de preşedinte nu a fost suficient să pună capăt confruntărilor armate, iar separatiştii – care deţin controlul asupra unei părţi din regiunile Doneţk şi Lugansk – se pregătesc să-şi organizeze propriile alegeri pe 2 noiembrie.
Un armistiţiu a fost încheiat la începutul lui septembrie între Kiev şi rebeli, cu participarea Rusiei şi OSCE, dar confruntări armate puternice continuă să aibă loc în câteva zone de rezistenţă, provocând zilnic morţi în rândul civililor.
Blocul preşedintelui Petro Poroşenko, ales în mai cu promisiunea că va pacifica estul ţării, conduce în sondaje cu peste 30% din intenţiile de vot şi este urmat de alte formaţiuni prooccidentale.
Preşedintele a declarat că speră, după acest scrutin, la o „majoritate constituţională”, care să permită implementarea unor reforme considerate vitale pentru această ţară foarte afectată de flagelul corupţiei şi aflată într-o recesiune profundă, agravată de război.
Pentru prima dată în istoria Ucrainei postsovietice, Parlamentul urmează să fie dominat confortabil de către prooccidentali, din cauza ascensiunii sentimentelor antiruseşti, în contextul în care cinci dintre cele 36,5 milioane de alegători nu vor putea să voteze, ei trăind în Crimeea şi în zone rebele din Donbas, în mod tradiţional proruse.
Negocieri cu FMI
Anunţând dizolvarea Verhovna Rada, Poroşenko a afirmat că nu poate să guverneze cu o Adunare care l-a susţinut pe predecesorul său, prorusul Viktor Ianukovici, care a întors spatele unei apropieri de UE şi a reprimat violent mişcarea de contestare care, până la urmă, l-a îndepărtat de la putere.
El a reproşat, de asemenea, unei părţi a celor 450 de deputaţi aleşi în 2012 că-i susţine pe rebelii separatişti, ajutaţi, potrivit Kievului şi Occidentului, cu armament şi oameni de către Rusia.
Două formaţiuni moştenitoare ale Partidului Regiunilor al lui Ianukovici – Ucraina Puternică şi Blocul Opoziţiei – ar putea trece pragul de 5% şi intra în Parlament, dar comuniştii riscă să nu mai fie reprezentaţi.
Noua Adunare se va dota, în schimb, cu mai mulţi tineri jurnalişti şi activişti care s-au remarcat în timpul mişcării proeuropene de contestare în Piaţa Independenţei (Maidan) din Kiev, înscrişi pe listele principalelor formaţiuni, dar şi cu voluntari care au luptat în estul ţării şi care vor să facă auzită „vocea frontului” în Parlament.
După legislative, prima sarcină a şefului statului va fi să formeze o coaliţie solidă, capabilă să adopte măsurile dificile de austeritate cerute de creditorii internaţionali ai Ucrainei, în frunte cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Bruxelles-ul.
Premierul Arseni Iaţeniuk a avertizat joi că Ucraina trebuie să insiste, după alegeri, pentru a obţine un ajutor suplimentar din partea FMI, care i-a promis deja 17 miliarde de dolari.
„Este necesar să formăm cât mai rapid posibil un nou Guvern şi să invităm o misiune FMI”, a subliniat Iaţeniuk. „Avem nevoie de ajutoare suplimentare”, a insistat el.
Odată cu apropierea iernii, Kievul, privat de gaze naturale ruseşti încă din iunie, este necesar să soluţioneze urgent conflictul din acest domeniu cu Moscova, care riscă să perturbe aprovizionările Europei.