Terenul de luptă s-a schimbat dramatic în Siria după intrarea Rusiei în confruntare, alături de forţele preşedintelui Bashar al-Assad. Cu câteva luni în urma, avansul forţelor regimului sirian, sprijinit aerian de avioanele Rusiei, ar fi fost de neimaginat.
Acum, situaţia evoluează către o luptă decisivă pentru Alep, cel mai mare oraş al Siriei înainte de război şi bastion al rebelilor în ultimii ani, scrie CNN.
Dar ce are de câştigat Rusia şi mai ales ce îşi doreşte preşedintele Vladimir Putin în Siria? Sursa citată a întocmit o listă cu cinci motive pentru care Rusia nu va pleca curând din Siria:
1. Protejarea intereselor Rusiei în Siria
Rusia are interese economice şi militare semnificative în Siria. Unul dintre acestea este baza navală de la Tartus, pe care e hotărâtă să şi-o păstreze. Rusia a avut o bază navală aici încă din vremurile URSS şi, cu toate că a servit mai degrabă ca şantier de reparaţii şi bază de alimentare a navelor, este singura bază navală a Rusiei în Marea Mediterană.
De când a intervenit în războiul din Siria, centrul strategic al operaţiunii militare a Rusiei a fost baza aeriană Hmeymim de lângă Latakia.
2. Menţinerea interesului strategic
Putin transmite lumii că Rusia este încă o forţă de care trebuie să ţină cont.
Invazia americană din Irak, în urma căreia a fost răsturnat dictatorul Saddam Hussein, şi răsturnarea regimului dictatorului libian Moammar Gaddafi în 2011 au lăsat Moscova fără aliaţi-cheie.
Recent, susţinerea Occidentului faţă de răsturnarea regimului pro-rusului Viktor Ianukovici în Ucraina a provocat Rusia să anexeze peninsula Crimeea şi să ofere sprijin separatiştilor pro-ruşi din Donbas.
Siria lui Assad este considerată la Kremlin un pilon cheie al influenţei strategice a Rusiei în Orientul Mijlociu şi Moscova doreşte să îl menţină cu orice chip.
3. Lupta cu grupările islamiste
Kremlinul este cu adevărat preocupat de răspândirea violenţei islamiste. Rusia a fost ţinta unor atacuri teroriste brutale comise de rebeli jihadişti. Rebelii islamişti în republica sudică Cecenia luptă pentru independenţă din anii ’90, cu toate că o campanie brutală a Moscovei i-a redus la tăcere pe opozanţi şi republica este acum condusă de liderul Ramzan Kadirov, numit de Rusia. Însă grupările separatiste continuă să vizeze Rusia, aşa cum s-a întâmplat în 2014, în atacurile cu bombă de la Volvograd.
Rusia se teme ca o victorie a grupării extremiste Statul Islamic în Siria ar avea reverberaţii acasă, întrucât unii dintre înalţii comandanţi ai grupării sunt vorbitori de rusă de origine cecenă.
Mai recent, doborârea unui avion cu turişti ruşi în peninsula egipteană Sinai, revendicată de Statul Islamic, probabil drept răzbunare pentru implicarea Rusiei alături de Assad în Siria, a ridicat nivelul de alarmă la Moscova pe tema răspândirii grupărilor teroriste.
4. Creşterea susţinerii interne pentru Putin
Scăderea preţului petrolului şi sancţiunile occidentale pentru acţiunile Rusiei în Ucraina au dus economia rusă în criză. Economia s-a contractat cu 3,7% în 2015 şi a ajuns în rândul celor 10 cele mai slab performante economii emergente ale lumii, potrivit FMI. Valoarea rublei a scăzut considerabil şi milioane de ruşi au ajuns foarte săraci.
Susţinerea pentru preşedintele Putin este încă puternică, dar cum nu se întrevede o relaxare a crizei economice, Kremlinul are nevoie să distragă atenţia publicului de la problemele interne. Un război sirian, atâta vreme cât Rusia suferă pierderi minime, este o modalitate de a spori mândria naţională şi sprijinul faţă de preşedinte.
5. Vânzarea de arme
Siria oferă Rusiei o piaţă bună unde să-şi promoveze cele mai noi arme – de la avioanele de luptă Su-35 la rachetele de croazieră lansate de pe nave Kalibr. Rusia este unul din cei mai mari producători de arme din lume şi „reclama” obţinută în urma impactului implicării ruse în Siria ar putea influenţa vânzările în ţări importante precum China şi India.