Puterea președintelui rus Vladimir Putin este în declin. După ce liderul de la Kremlin a ajutat la construirea clasei mijlocii aspiraționale, acest lucru ar putea duce în cele din urmă la pierzania sa.
Până de curând, Vladimir Putin era o prezență obișnuită pe lista celor mai puternici oameni ai lumii, amintește Moises Naim, într-un articol pentru revista Fortune.
Citeşte şi: De ce ţarul Vladimir Putin are întotdeauna dreptate
Pe parcursul unei „domnii” de aproape 16 ani, marca lui Vladimir Putin la conducerea țării i-a adus o largă popularitate în Rusia și chiar a provocat admirație în străinătate, lucru subliniat inclusiv de faptul că publicație Time l-a desemnat „Omul Anului 2007″.
„Ia o decizie și tot el o execută – rapid. Și apoi toată lumea reacționează. Asta este ceea ce numești un lider”, a spus fostul primar al orașului New York, Rudolph Giuliani, anul trecut.
În plus, după Forumul Economic Mondial de la Davos, din anul 2009, unde a susținut un discurs, Vladimir Putin a fost numit de directorul uneia dintre cele mai mari companii din lume „pur și simplu prea puternic”.
Și așa a fost președintele Rusiei până în prezent, dar acum vremurile se schimbă, iar deși Putin continuă să exercite putere imensă, este mai puțin decât înainte. El este clar mai constrâns decât în orice moment de la preluarea mandatului de președinte, pe măsură ce numeroase schimbări care se abat asupra țării sale fac ca păstrarea puterii să fie mai puțin sigură ca până acum.
Spre deosebire de Rusia de la începutul anilor 2000, când Putin a inițiat o epocă de ridicare economică, în prezența țara se află într-o spirală descendentă. Economia e aproape de prăpastia recesiunii, din cauza prețurilor în scădere ale petrolului, sancțiunilor economice, ieșirii masive a capitalului din țară și dispariției investițiilor străine. Doar în 2014, rubla și-a pierdut jumătate din valoare, prețurile alimentelor au crescut cu 23 la sută, iar inflația a crescut cu 16,7 la sută.
Și asta nu este tot: Kremlinul a fost nevoit să pompeze masiv resurse, pentru a salva de la faliment unele dintre cele mai mari companii și bănci ale țării. În plus, conflictul din estul Ucrainei i-a adus Rusiei sancțiuni și izolare de comunitatea internațională, în timp ce corupția țării este de notorietate: în anul 2014, țara s-a aflat pe locul 137 din 172 de țări din acest punct de vedere, la egalitate cu Iran și Nigeria.
Popularitatea și fața extrem de întunecată
Chiar și așa, rata popularității lui Putin se învârte în jurul unei valori uimitoare – 85 la sută. Capturarea Crimeii a fost văzută favorabil în țara, unde cei mai mulți simt că peninsulă aparține de drept Rusiei. În plus, situația conflictuală continuă de la granița cu Ucraina revigorează mândria națională.
Pe plan intern, însă, o asemenea popularitate maschează o față extrem de întunecată. Putin le-a făcut opozanților politici viața cel puțin dificilă, iar criticii sunt deseori reduși la tăcere, închiși sau chiar și mai rău. Chiar dacă liderul de la Kremlin nu este direct responsabil pentru asasinarea liderului opoziției, Boris Nemţov, a cultivat o atmosferă care descurajează puternic disidența.
Citeşte şi: (SONDAJ) Popularitatea lui Putin în Rusia a atins un nou record
Kremlinul și-a consolidat controlul asupra aproape întregii media din Rusia, blocând, închizând sau cenzurând orice manifestație independentă a presei, precum și a Internetului. Influenţa enormă a lui Putin în ce privește mesajele difuzate în casele rușilor este evidentă într-o țară unde 90 la sută dintre cetățeni se informează de la televizor, iar cele trei televiziuni principale sunt controlate de stat.
Putin și pericolul de a nu ține pasul cu vremurile
Dar cât de mult va continua Putin să se bucure de nivelul ridicat de aprobare într-o țară atât de fragilă economic și social? Președintele rus distrage atenția publicului cu aspectele internaționale, însă această manevră nu va face decât să adâncească criza economică tot mai gravă, izolând și mai mult țara de economia globală. Chiar și după 16 ani de putere absolută, Putin nu este imun la forțele care vor eroda barierele ce l-au ținut până acum în vârf.
Aceste forțe sunt globale: pe fiecare continent și în fiecare sector al activității umane, vechea ordine pierde teren. Liderii guvernamentali anterior necontestați, organizațiile militare și religioase, precum și afacerile din toată lumea sunt subminate de actori necunoscuți sau neglijați până în prezent, așa-numitele „microputeri”, iar transformările adânci din societate conduc aceste tendințe ale globalizării, de care nu a scăpat nici Rusia.
După ce fostul secretar american de stat Condoleezza Rice s-a întâlnit cu tineri antreprenori în Moscova, în 2007, a remarcat că în timp ce aceștia reprezintă un procent relativ mic din populația Rusiei, reprezintă totodată „o clasă de mijloc urbană înfloritoare, cu propriile apartamente, pe care le mobilează de la Ikea, și își răsfață copiii la McDonald’s, oameni care au așteptări diferite de la viitor”.
Clasa de mijloc a Rusiei a înflorit sub conducerea lui Putin și, cel puțin până când economia a luat o turnură negativă, era de așteptat să continue să crească numeric și să își sporească standardele de viață, membrii săi devenind tot mai obișnuiți cu locuri de muncă mai bine plătite și cu anumite produse de lux, precum bunuri de import, electronice moderne, mașini, case mai bune, servicii de sănătate și de educație mai bune.
În timpul unei prezentări recente a importanței pe care o reprezintă presa independentă, una dintre membrele formației Pussy Riot, care îl critică puternic pe Vladimir Putin, a spus că „cei mai mulți dintre ruși nu știu ce face guvernul”. Liderul de la Kremlin este unul dintre cei mai puternici șefi de stat din lume, însă puterea sa nu mai crește și nu mai este sigur de poziția pe care o are, nefiind „nici pe departe”, după cum încheie autorul articolului, un mare lider.