Cunoscutul jurnalist român Doru Dendiu, stabilit de ani buni la Chișinău, este cetățean european, născut într-o țară care a devenit membră a UE în 2007. Dendiu a locuit 22 de ani într-o Românie comunistă, pe care o compară cu Uniunea Vamală de astăzi, la care nu și-ar mai dori să se întoarcă vreodată.
Pentru prima dată, Doru Dendiu a votat în România comunistă, atunci când exista o singură variantă, pe care dacă nu o alegeai la sigur te așteptau probleme mari.
Prima dată am votat obligat-forțat. În ’86 sau ’87, eram militar în termen. „Sunteți de acord cu alegerea lui Nicolae Ceaușescu?”, asta era întrebarea. Opțiunile de răspuns – DA și NU. Opțiunea NU era acoperită cu o coală A 4 și riscai zile grele dacă încercai doar să o dai deoparte. Am votat DA, cu scârbă. A doua oară am votat în mai 1990, în Târgu Jiu. Pentru Partidul Național Liberal, condus încă de seniori. Apoi n-am mai votat o lungă perioadă de timp. Eram deja reporter și începusem să înțeleg ce hram poartă otrepele adunate în jurul lui Ion Iliescu, dar și lichelele tinere care începuseră să roiască în jurul lui Radu Câmpeanu sau Corneliu Coposu.
Fostul reporter TVR este profund dezamăgit de actuala guvernare, care în loc să-și realizeze promisiunile a făcut ca astăzi să ne aflăm, din nou, în fața pericolului revenirii sub controlul total al Moscovei.
Un vot împotriva partidelor aflate acum la guvernare va fi considerat vot pro – Putin și în contextul general politic asta va fi grav. Chiar dacă, în realitate, Putin este prezent și foarte activ în Republica Moldova, prin numeroși oameni politici și din mediul de afaceri, care controlează practic tot ce întâmplă în societate. A fost un derapaj de scurtă durată, după aprilie 2009, dar și-au revenit. Durerea e alta – de ce trebuie să ne punem acum această problemă ? Nimic complicat – aceeași hoție generalizată pe care o vedem devoalată acum de DNA, în România, sancționată și prin votul recent, din 16 noimebrie. De ce trebuie eu să mă tem că va reveni Voronin la putere, eventual alături de trădătorul Igor Dodon, din cauză că alde unii s-au ocupat să-și umple buzunarele lor, în loc să peticească buzunarele populației? Am susținut – cu riscuri mari – creșterea opoziției democrate sub teroarea lui Voronin. Am așteptat cu nerăbdare împlinirea măcar parțială a promisiunilor făcute în scrutinul din 2009. Afacerile negre merg la fel, pe alocuri s-au schimbat cei care țin frâiele. Sunt aceleași monopoluri. Oamenii văd. Și eu văd. Așteptările mele au fost înșelate. Sunt profund dezamăgit și din respect pentru cititori îmi cenzurez limbajul. În opinia mea, pe 30 noiembrie, PCRM și Dodon nici n-ar fi trebuit să apară în buletinul de vot. Dacă miliardele muncite de moldoveni în Europa și Rusia ar fi fost corect introduse în fluxul economic, dacă miliardele donate de partenerii externi ar fi fost gestionate cu bună credință, Voronin și-ar fi pus pijamalele și ar fi stat liniștit. Iar Dodon ar fi votat la pușcărie, acolo unde-i este locul, pentru matrapazlâcurile făcute cu Viorel Melnic sub ochii Zinaidei Greceanâi. Dar, situația este așa cum este și avem de ales între câteva rele mai mici decât răul ăla mare.
El a locuit 22 de ani în România comunistă, care făcea parte dintr-un fel de Uniune Vamală și nu-și dorește să mai repete experiența.
Am ieșit prima dată în Europa la 11 ani. Dintr-o țară – România – inclusă în Uniunea Vamală a vremii – Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc. CAER cuprindea toate statele europene din lagărul sovietic. Am avut un șoc cultural profund. Am revenit în România după 2 luni și mi-a fost extrem de greu să înțeleg de ce la noi nu este ca acolo. Am trăit 22 de ani într-un fel de Uniune Vamală. Mi-a ajuns.
Fostul corespondent TVR, care a cutreierat întreaga lume, a ales să se stabilească în Republica Moldova. A lăsat o țară europeană pe un stat imprevizibil, dar spune că merită.
Republica Moldova merită să revină acasă și acest obiectiv merită orice sacrificiu. Majoritatea locuitorilor Republicii Moldova merită orice sacrificiu. Chiar și cei care, din prostie sau neștiință, ar fi capabili să voteze Uniunea Vamală. Nu e vina lor, e vina celor care îi păstrează îndobitociți, ca masă de manevră electorală. Și sub regimul Voronin, și în ultimii ani, m-am simțit aici ca acasă. Am întemeiat o familie, am 2 copii, mai aștept unul, sunt fericit.
El a fost unul dintre susținătorii cei mai vizibili ai dreptei în cadrul alegerilor prezidențiale din România, în Republica Moldova. S-a bucurat de victoria lui Klaus Iohannis și consideră că România a ajuns să aleagă un astfel de candidat și datorită muncii de 10 ani a lui Traian Băsescu.
Klaus Iohannis a apărut în România după două mandate Traian Băsescu. Moldova are nevoie de un Traian Băsescu, pentru cel puțin 10 ani. Un astfel de om politic nu există. El trebuie inventat și cred că o să apară. Istoria îl cere. Acum trebuie să ne limităm la ce avem. Pericolul unei restaurații roșii este iminent. Singura modalitate de evitare este să ne votăm hoții. Hoți, hoți, dar sunt ai noștri. Ceilalți o să ne fure cu totul.
Doru Dendiu va ieși la vot pe 30 noiembrie pentru viitorul copiilor săi.
Am obligația morală de a ieși la vot. Trebuie să onorez cetățenia Republicii Moldova, pe care am dobândit-o în 2011. Voi vota cu gândul la viitorul copiilor mei. Îmi doresc să crească și să trăiască european, sub scut american.