Liniștea de dinaintea furtunii. Astfel a descris președintele SUA, Donald Trump, la o întâlnire cu generalii americani, situația în care se află negocierile privind programul nuclear al Iranului, probabil unul dintre cele mai dificile dosare externe ale administrației de la Casa Albă după echilibristica diplomatică pe un „fir de ață” pe care o implică provocările regimului de la Phenian.
Donald Trump a acuzat în repetate rânduri Iranul că nu respectă „spiritul acordului” său nuclear încheiat cu comunitatea internațională.
Potrivit The Guardian, întrebat de jurnaliști, la sfârșitul întâlnirii avute cu oficialii militari, ce a vrut să sugereze prin expresia „liniștea de dinaintea furtunii”, președintele american a oferit un răspuns la fel de încifrat: „O să vedeți”.
Mai multe surse media au relatat vineri că o mai veche suspiciune legată de jocul strategic al Casei Albe începe să se confirme: faptul că SUA nu va certifica acordul nuclear internațional din 2015 încheiat de administrația Obama cu Iranul, pe motiv că nu servește intereselor americane de securitate.
Dacă se va ajunge în aces punct, avertizează experții, o astfel de decizie va trage după ea reimpunerea sancțiunilor la adresa Iranului și o reșapare a atmosferei tensionate în Orientul Mijlociu pe marginea programului nuclear iranian.
„Regimul iranian susține terorismul și exporta violență și haos în Orientul Mijlociu. De aceea trebuie să punem capăt ambițiilor nucleare ale Iranului. Veți auzi în timp scurt despre Iran”, le-a mai spus Donald Trump liderilor militari.
Poziția lui Trump nu este susținută, însă, și de sfătuitorii săi cei mai intimi.
De pildă, Joseph Dunford, președintele comitetului general al șefilor de stat major, se situează în tabăra scepticilor. Generalul american vede într-o anulare a acordului multilateral, semnat de unii dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, o decredibilizare a capacității Statelor Unite de a fi pe viitor locomotiva unor acorduri vitale de securitate la nivel global.
De asemenea, și secretarul de stat Rex Tillerson, precum și consilierul pentru securitate națională, H.R. McMaster, l-au sfătuit pe Donald Trump să nu renunțe la certificarea acordului nuclear cu Iranul.
The Gurdian relatează că, la această oră, Marea Britanice, Franța și Germania, trei dintre partenerii internaționali semnatari ai acordului, își concentrează eforturile pe un lobby puternic în Congresul SUA pentru a evita reactivarea sancțiunilor, care ar putea arunca în aer prevederile înțelegerii americano-iraniene.
Celelalte două semnături importante ale acordului se află pe devizul politicii externe a Rusiei și Chinei.
Jeffrey Lewis, un expert în programul de arme nord-coreean din cadrul Institutului de Studii Internaționale din Middlebury, și-a exprimat îngrijorarea legată de felul în care ar putea ricoșa interpretările cuvântului „furtună” în rândul adversarilor Statelor Unite.
„Aceasta este genul de amenințare inactivă care, făcută la momentul nepotrivit, poate declanșa o escaladare neașteptată în Peninsula Coreeană”, a explicat pentru cotidianul britanic Jeffrey Lewis.
Declarațiile făcute la ONU
Iranul riscă să devină următoarea Coree de Nord dacă acordul nuclear nu este modificat, a avertizat la începutul lunii septembrie ambasadoarea SUA la ONU, Nikki Haley, enumerând argumente care permit Washingtonului să pună la îndoială acest text major.
Haley a subliniat că acordul este imperfect în viziunea administrației președintelui Donald Trump, întrucât nu pune capăt programului nuclear iranian și nu pot fi efectuate inspecții internaționale la siturile militare iraniene.
Un alt „defect major” vizează consecințele unei încălcări iraniene: „fie mare sau mică”, textul prevede doar revenirea la sancțiunile împotriva Iranului, care au fost ridicate în temeiul acordului din 2015, și „dacă sunt reimpuse sancțiunile, Iranul este eliberat de toate angajamentele sale”, a indicat Haley, deplângând această formulare a textului.
„Pentru susținătorii acordului, totul în relația noastră cu regimul iranian trebuie să fie subordonat salvării acordului”, a spus ea, regretând faptul că „încălcările” repetate ale altor angajamente ale Teheranului în afara programului nuclear (rachete balistice, sprijin pentru terorism, destabilizare regională) sunt trecute sub tăcere.
Pentru a da asigurări aliaților, în special europeni, care doresc să păstreze acordul, Nikki Haley a subliniat în cele din urmă că necertificarea acordului de către Donald Trump nu va însemna retragerea imediată a SUA din acest acord cu Iranul.
Conform legislației americane, dacă se alege această cale, președintele va informa Congresul „fie că administrația consideră că Iranul încalcă acordul, fie că ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului nu este nici potrivită și nici adecvată în fața atitudinii regimului, fie că ridicarea sancțiunilor nu este în interesul securității naționale a Statelor Unite”, a explicat ea. „Congresul ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a decide dacă reînnoiește sancțiunile împotriva Iranului”, ocazie pentru a avea o „dezbatere” cu privire la problema iraniană, a spus Haley.
Câteva săptămâni mai târziu, președintele iranian Hassan Rohani a declarat că țara sa își va consolida capacitățile militare și balistice în pofida criticilor din partea SUA și a Franței. Declarația a fost făcută în timpul unei parade a forțelor armate iraniene ocazionate de marcarea declanșării războiului dintre Irak și Iran din 1980.
„Fie că doriți sau nu, ne vom consolida capacitățile militare necesare în materie de descurajare. Nu numai că vom dezvolta rachetele noastre, dar și forțele noastre aeriene, terestre și maritime. Nu vom cere nimănui permisiunea pentru a ne apăra patria”, a afirmat el într-un discurs transmis în direct la televiziunea de stat.