Pe 16 martie 2014, rezultatele unui referendum organizat sub controlul „omuleţilor verzi”, pe atunci militari fără însemne, dar despre care inclusiv Putin a recunoscut ulterior că erau soldaţi ruşi, uimeau întreaga lume. Cu un scor sovietic de 97%, locuitorii votau pentru a se întoarce la „mama Rusia”.
Astăzi, aceiaşi localnici se declară fericiţi că trăiesc în Rusia, chiar dacă asta a adus o scădere drastică a nivelului de trai.
În prezent, în Crimeea nu mai sunt soldaţi pe străzi, iar străinii nu mai sunt opriţi şi legitimaţi de omuleţii verzi sau de miliţiile „voluntare” antifasciste. Jurnaliştii străini nu mai au nevoie de „acreditări speciale” de la separatişti pentru a filma în piaţa centrală din Simferopol, sub privirea necruţătoare a lui Lenin. Motivul este cât se poate de simplu, notează corespondentul BBC: toată lumea a acceptat faptul că, acum, Crimeea este în Rusia.
Faptul că nicio altă ţară din lume nu recunoaşte rezultatele referendumului din Crimeea nu-i opreşte pe ruşi şi noii lideri din peninsulă să fie convinşi că schimbarea statutului este fără echivoc. „Crimeea nu se va întoarce niciodată la Ucraina. Decizia a fost luată o dată pentru totdeauna”, spune Serghei Aksionov, așa-zisul premier din Crimeea.
În februarie, un sondaj realizat de GfK anunţa că 93% din locuitorii peninsulei „se bucură” că aceasta se află acum sub controlul Rusiei.
Cele mai recente date susţin că 60% din locuitorii peninsulei sunt ruşi, 25% ucraineni şi 12% tătari. Mulţi naţionalişti ucraineni au ales să plece după anexare, astfel că majoritatea rusă este, probabil, mult mai puternică de 60%.
Majoritatea companiilor străine s-au retras, pe rând, din peninsulă, fie după anexare, fie după ce Vestul a început să aplice sancţiuni internaţionale Rusiei pentru agresiunea din Ucraina. McDonalds a închis toate restaurantele, Visa şi MasterCard nu mai lucrează în regiune, magazinele Apple s-au închis şi ele.
Crimeea a trecut de la grivna ucraineană la rubla rusească. Schimbarea legislaţiei a fost o poveste tragi-comică: poliţiştii au fost duşi din nou la şcoală, la fel şi avocaţii şi funcţionarii din sistemul juridic.
În primă fază, povestesc locuitorii, Moscova a încercat să-şi ţină promisiunile făcute înainte de anexare şi a dublat salariile bugetarilor. La scurt timp însă, sub presiunea problemelor economice care se acutizau în Rusia, dar şi pe fondul nemulţumirilor că locuitorii din Crimeea au salarii mai mari decât bugetarii din Rusia continentală, lefurile au fost egalizate cu media din Federaţia Rusă.
Dincolo de nivelul de trai şi problemele economice, principala schimbare – şi cea care cauzează îngrijorări la nivel mondial – este mobilizarea militară masivă. În prezent, în jur de 25.000 de soldaţi ruşi sunt staţionaţi în Crimeea, iar informaţiile conform căreia Rusia mobilizează şi arsenal nuclear în regiune au obligat NATO şi UE să-şi regândească strategiile şi să-şi testeze forţa de reacţie rapidă.