Nici astăzi nu se ştie cine au fost lunetiştii care la 20 februarie curent au tras focuri de armă în Piaţa Independenţei din Kiev, unde aproximativ o sută de persoane şi-au pierdut viaţa.
După ciocnirile dintre poliţişti şi manifestanţi din 18 februarie, agenţii au venit echipaţi cu arme Kalaşnikov. După o noapte relativ liniştită, a doua zi, joi, 20 februarie, au fost auzite focuri de armă pe strada Instituţkaia, care dă în piaţă.
După primii morţi, manifestanţii au răspuns prin lansarea de cocteiluri Molotov împotriva forţelor antirevoltă – trupele Berkut – care ocupaseră piaţa Europa adiacentă.
La miezul zilei, corespondenţii străini au constatat că în piaţă tirurile continuau şi că fusese organizată o amplă operaţiune de salvare cu ambulanţe.
Câteva ore mai târziu au apărut imagini pe Internet ale unor lunetişti postaţi pe terasele clădirilor din apropierea Maidanului. Lor li se atribuie cea mai mare parte a victimelor.
A doua zi, pe 21 februarie, a fost postată pe Youtube înregistrarea comunicaţiilor făcute între ei prin radiotransmiţătoare.
În martie, televiziunea rusă RT a difuzat înregistrarea unei convorbiri telefonice din 26 februarie dintre ministrul estonian de externe, Urmas Paet, şi şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton. Ministrul, care fusese cu o zi în urmă la Kiev, i-a transmis dnei Ashton „ideea că în spatele lunetiştilor nu s-ar afla Ianukovici, ci cineva din noua coaliţie”.
La 21 martie, procurorul general al Ucrainei, Oleg Mahniţki, a anunţat că ştie deja cine sunt majoritatea acestor lunetişti. „Aceşti indivizi au fost identificaţi, dar nu le pot da încă numele. Lista ar putea fi mai mare, însă include deocamdată doar cetăţeni ucraineni”.
Ministrul de interne, Arsen Avakov, a speculat că cei implicaţi ar putea să fie ruşi. Anterior, Mahniţki avansase numele colonelului Serghei Asavaliuk, şeful forţelor speciale ale trupelor detaşate în Crimeea, ca unul din posibilii participanţi la masacrul comis la 20 februarie în piaţa centrală din Kiev.