Terorismul nu pune în pericol economia Europei, ci unitatea ei

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Reacţia burselor la atentatele teroriste de la Bruxelles, atacuri coor­donate asupra modului de viaţă occi­dental, arată o realitate tragică: lumea financiară s-a obişnuit cu terorismul. La fel şi politicienii. Unii vor profita pentru a ieşi în faţă.

Aşa cum s-a întâmplat şi după atacurile teroriste de la Paris, bursele de acţiuni au răspuns exploziilor de la Bruxelles cu scăderi ale cotaţiilor ti­tlurilor com­paniilor cu ope­raţiuni în turism, sector eco­nomic aflat în primul front al acestui război. Când Belgia se îmbrăca în doliu, bursele şi-au văzut de treabă şi cotaţiile şi-au revenit.

Analiştii sunt de acord că atacurile din inima Europei vor avea efecte de durată scurtă asupra activităţii finan­ciare şi economice din Europa.

„Dacă aveţi în vedere atacurile de pe 13 noiembrie din Paris, principalul indicator bursier francez şi-a revenit rapid după scăderea iniţială. Atacurile din Bruxelles sunt o tragedie enormă, dar este puţin probabil să sperie investitorii pe termen lung”, explică Bernard Aw, strateg la IG. Reacţiile pieţelor şi-au redus amploarea de-a lungul anilor din cauza frecvenţei atacurilor şi deoarece investitorii au tras concluzia că au un impact economic limitat, a precizat analistul pentru postul TV CNA.

Atacurile de la Bruxelles vor fi, probabil, devastatoare, cel puţin temporar, pentru industria turistică a oraşului, iar aceasta se va vedea bine în timpul sărbătorilor de Paşte, când de obicei pieţele, muzeele şi celebrele magazine de ciocolată din Bruxe­lles sunt invadate de turişti.

Paştele este „o perioadă foarte, foarte aglomerată pentru Bruxelles, aşa că efectele vor fi ca­tastro­fale pentru acest oraş“, explică pentru CNBC Richard Ashworth, europarla­mentar britanic. Circa 7,7 mil. turişti au vizitat Belgia în 2013, potrivit celor mai recente date. Restric­ţiile de circulaţie impuse în Bruxelles după atacurile din Paris au costat 51,7 mi­lioane de euro pe zi. Turismul a con­tri­buit cu 5% la PIB-ul Belgiei anul trecut.

Mai grav este că atacurile din Belgia, după care ţara a reintrodus controale la graniţă, ridică şi mai multe semne de întrebare privind viitorul politicii europene a graniţelor deschise şi a circulaţiei fără restricţii.

„Atacurile cu siguranţă că nu sunt o veste bună pentru Schengen. Când ţările europene au început pentru prima dată să introducă controale la graniţe a fost o problemă legată de controlarea fluxului de imigranţi. După Paris, suspendarea Schengen a devenit o chestiune de securitate naţională. Bruxelles se încadrează în această din urmă categorie”, spune Ian Bremmer, preşedintele Eurasia Group.

Experţi în securitate şi unii cetăţeni europeni vor cere, probabil, controale mai stricte la graniţe. 1,7 milioane de persoane trec graniţele europene în fiecare zi pentru a merge la lucru, explică Bremmer. Un studiu al institutului german de cercetare Bertelsmann Stiftung estimează ca introducerea de controale mai stricte la graniţe va costa Germania 77 de miliarde de euro din anul acesta până în 2025. Cercetătorii spun că în special Germania va fi lovită dur dacă dispare spaţiul Schengen pentru că este în mijlocul acestuia.

La fel de grave, sau poate mai grave, vor fi problemele politice.

„Aceste atacuri fac puţin pentru a reduce multiplele probleme politice, economice şi sociale ale Europei. UE a încercat să depăşească statele naţionale, dar în vremuri de criză, de criză adâncă, când o ţară îşi vede în pericol propria integritate, se întoarce la politici naţionale”, spune pentru CNBC Adriano Boson, analist de top la Stratfor.

„Cred că, aşa cum a fost cazul multor alte acorduri, europenii vor încerca să pastreze Schengen. Însă ţările vor fi mai dispuse ca până acum să ignore regulile şi să introducă controale la graniţe dacă vor crede că aşa trebuie”, a mai spus Bosoni.

Între timp, analişti din America se tem că atacurile de la Bruxelles vor da apă la moară unor politicieni populişti precum Donald Trump, care încurajează xenofobia. În Ungaria, unde doi din cinci cetăţeni simt teamă, respingere şi ură faţa de străini (un sondaj de opinie realizat anul trecut de institutul Tarki), premierul Viktor Orban ridică deja garduri la graniţele cu ţările vecine şi îşi creează imaginea protectorului valorilor europene creştine şi al purităţii culturale naţionale în faţa valului de imigranţi străini.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...