Reforma sistemului de pensii implementată în Republica Moldova de la începutul anului curent nu satisface aşteptările pensionarilor şi nici a viitorilor pensionari. Sunt multe lacune pe care autorităţile ar trebui să le înlăture pentru a crea un sistem de pensionare nediscriminatoriu. E constatarea unui studiu prezentat joi, 5 octombrie, în cadrul unei mese rotunde, care analizează deficienţele noii Legi cu privire la pensii.
Studiul este elaborat de către Fundaţia Friedrich Ebert (FES) Moldova, în parteneriat cu Confederaţia Naţională a Sindicatelor (CNSM).
Potrivit studiului, o lacună a reformei este faptul că a fost anulat sprijinul financiar de 180 şi 100 de lei, bani care se acordau lunar pentru stagiile de cotizare complete şi incomplete, pentru pensiile care sunt ridicate începând cu 1 aprilie 2017. Pe de altă parte, acest sprijin financiar este menţinut pentru pensiile care au fost stabilite până la această dată. Studiul recomandă înlocuirea sprijinului financiar cu o pensie de bază pentru toţi pensionarii, în funcţie de stagiile de cotizare, indiferent de veniturile lor şi momentul stabilirii pensiilor, transmite IPN.
Un alt neajuns al noii reforme este momentul indexării pensiilor. Conform noilor reglementări, pensiile se ajustează anual la 1 aprilie, şi numai dacă indicele preţurilor de consum (IPC) va depăşi 2%. Se recomandă ca indexarea pensiilor să se facă de fiecare dată când IPC va trece pragul de 2%.
Dreptul la pensie anticipată, cu trei ani mai devreme de vârsta oficială de pensionare, este considerată o prevedere discriminatorie când vine vorba de femei şi bărbaţi. Bărbaţii au dreptul de a pretinde pensia anticipată de la 1 ianuarie 2017, dacă au stagiul de cotizare deplin, de 33 de ani şi 6 luni, iar femeile trebuie să aştepte în acest sens până la 1 iulie 2022. Se recomandă ca acest termen să fie atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, de la 1 ianuarie 2017.
Studiul scoate în evidentă faptul că în prezent contribuţiile sociale ale lucrărilor din sistemul public constituie 35% din costul pensiilor din sectorul public, restul contribuţiilor sunt ale celor din sectorul privat. Prin urmare, nu este echitabil ca salariaţii sectorului privat, care au pensii mai mici la atingerea vârstei de pensionare, să subvenţioneze pensiile celor care activează în sectorul public şi au pensii mai mari. Astfel se cere modificarea art. 34 din noua lege cu privire la finanţarea pensiilor din sectorul public.
Totodată, este remarcat faptul că noua lege discriminează anumite categorii de angajaţi-pensionari, fiind vorba de cei care sunt antrenaţi la munci grele şi nocive, cărora le-au fost retrase facilităţile pe care le aveau la stabilirea vârstei de pensionare. Autorii studiului consideră că trebuie să se revină la prevederile vechi prin care aceştia beneficiau de pensionare anticipată şi de stagii de cotizare mai scurte.
Prezent la lucrările mesei rotunde, Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM, a spus că reforma sistemului de pensionare este o necesitate pentru Republica Moldova, doar că în paralel cu aceasta trebuiau lansate şi alte reforme. „Trebuiau reforme în domenii cum ar fi: combaterea economiei tenebre, munca la negru şi achitarea salariilor în plic. Reforma necesită măsuri şi în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor, crearea locurilor de muncă, majorarea salariilor. Toate aceste reforme au fost anunţate, ar fi bine ca ele să fie mai operative ca efectul să fie scontat”, a declarat Sergiu Sainciuc.
La 16 decembrie 2016, Parlamentul a votat reforma sistemului de pensii, care prevede că femeile şi bărbaţii din Republica Moldova vor ieşi la pensie la vârsta de 63 de ani. Vârsta de pensionare va creşte pe etape. Bărbaţii vor ieşi la pensie la 63 de ani către 1 ianuarie 2019, iar femeile – către anul 2028. Şi stagiul de cotizare va fi unificat: 34 de ani. Pentru bărbaţi noul stagiu de cotizare se va stabili de la 1 iulie 2018, iar pentru femei către 1 iulie 2024. Majorarea a fost explicată prin faptul că are loc îmbătrânirea populaţiei, iar numărul pensionarilor creste mai repede decât al persoanelor angajate.