Optimismul social se menține la rată minimă a măsurărilor sociologice. Doar 8% cetățeni consideră că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună, 3% se declară mulțumiți de situația economică din Republica Moldova, doar 17% sunt mulțumiți de viaţa pe care o trăiesc. Salariile, pensiile mici, prețurile mari, sărăcia și corupția sunt principalele îngrijorări care frământă cetățenii. Acestea sunt rezultatele sondajului național ”People Watch”, executate sub răspunderea Companiei „CBS-AXA”, la comanda Institutului IDIS „Viitorul”.
Datele sondajului arată că biserica se bucură de cea mai mare încredere (62%), fiind și singura instituție, care reprezintă un raport net pozitiv al încrederii (ponderea celor care au încredere mai mare decât a celor care nu au încredere în instituție).
La polul opus – instituțiile cu cel mai mic nivel de încredere sunt partidele politice și principalele instituții de stat (Parlamentul, Guvernul și Justiția).
La capitolul evoluții politice ratingul celor mai populari politicieni este condus de actualul Președinte al RM, Igor Dodon, cu 32,4% încredere, urmat de Maia Sandu – cu 17,8%. Următorii lideri notați în acest sondaj prin întrebare deschisă sunt – Andrei Năstase (1%), Pavel Filip – 0,7% și Renato Usatâi – 0,6%. Primii doi politicieni au înregistrat o vizibilă scădere a nivelului de încredere de la începutul anului 2017 pe seama populației chestionate care nu are încredere în nimeni. Ca și în cazul partidelor, niciunul din liderii politici nu înregistrează un raport net pozitiv al încrederii.
Datele sondajului mai arară că în cazul unor alegeri parlamentare, 68% respondenți se vor prezenta la vot. Fiecare al patrulea respondent (25,9%) ar vota cu PSRM, 12,2% cu PAS, 3,1% cu PDM, 2,9% cu PDA, 2,3% cu PSRM și 2,0% cu PN. Celelalte formațiuni au înregistrat scoruri sub 1%. Pe de altă parte 14,9% respondenți au declarat că nu ar vota, iar 34,3% sunt indeciși. Astfel, chiar dacă pe ambele paliere ale spectrului politic are în acest moment lideri evidenți (PSRM pe stânga și PAS pe dreapta), ponderea sporită a cetățenilor care nu ar vota sau sunt indeciși semnalează o creștere rapidă a dezamăgirii în ofertele politice existente și pulverizarea opțiunilor de vot.
63,3% dintre respondenți consideră că cel mai bine copiii lor se pot realiza în străinătate. Autorii cercetării sociologice au spus că în prezent se observă apariția premizelor unui nou val de emigrare a populației determinată de ofertele necompetitive ale pieței de muncă locale (salarii mici, bani în plic, instabilitate sporită, mediu de afaceri problematic). Astfel, dacă primele valuri de emigrație din anii 90 au implicat populația rezidentă în mediul rural și numeroase orășele mici, atunci în prezent intenția de emigrație este deosebit de pronunțată în mun. Bălți unde fiecare al treilea intenționează să plece peste hotare. Asumpția noastră este ca acest val vizează populația marilor orașe (Bălți și Chișinău) pentru care intenția de a părăsi țara se conturează ca o necesitate urgentă pentru perioada imediat următoare.
Salariul, care ar determina cetățenii să rămână în țară constituie 10 mii de lei lunar.