Fostul premier francez Manuel Valls, demisionat luni pentru a candida în alegerile primare ale stângii, nu s-ar califica în turul al doilea al prezidenţialelor, indică un sondaj dat publicităţii miercuri, transmite Reuters.
Conform sondajului, realizat de institutul BVA-Salesforce pentru presa regională franceză şi compania Orange, nici Valls şi nici vreun alt candidat al stângii nu ar întruni sprijin suficient pentru a intra în turul secund al alegerilor prezidenţiale.
Sondajul a testat „potenţialul electoral maxim” al fostului prim-ministru socialist Manuel Valls, care şi-a anunţat intenţia de a se prezenta în alegerile primare ale stângii, în luna ianuarie, după ce actualul preşedinte François Hollande a decis să nu candideze pentru un al doilea mandat.
Dacă Valls ar câştiga alegerile primare ale stângii, scorul său cel mai ridicat ar fi de 21% în primul tur al prezidenţialelor, pe 23 aprilie, în situaţia în care ex-ministrul economiei Emmanuel Macron ar renunţa să mai candideze, iar centristul François Bayrou nu s-ar prezenta. Nici măcar cu acest scor maxim nu le-ar pune însă în pericol primele poziţii candidatului dreptei, François Fillon (29%), şi reprezentantei Frontului Naţional (extrema dreaptă), Marine Le Pen (26%).
În ipoteza a trei candidaţi de stânga în primul tur, Jean-Luc Mélenchon, Emmanuel Macron şi Manuel Valls, acesta din urmă ar întruni doar 13% din voturi, faţă de 14% ale fiecăruia din ceilalţi doi.
„Turul al doilea pare absolut de neatins pentru stânga cu trei candidaţi, însă nici măcar cu doar doi candidaţi, Jean-Luc Mélenchon şi Manuel Valls, turul secund nu este accesibil stângii”, a explicat Erwan Lestrohan, director al BVA, pentru Reuters.
În ce priveşte dreapta, François Fillon s-ar califica în turul decisiv în orice variantă testată.
Tot în funcţie de scenarii, Marine Le Pen este creditată cu 24%-26% din intenţiile de vot, scoruri care ar trimite-o în turul secund, unde însă ar fi învinsă de Fillon cu 67%-33%.
La sondaj, realizat online în intervalul 2-4 decembrie, au participat 934 de respondenţi înscrişi pe listele electorale, dintr-un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane.