Statele Uniunii Europene care pe vremea Războiului Rece s-au aflat în spatele Cortinei de Fier, în sfera de influență sovietică, sunt cele care se tem cel mai mult de o agresiune a Rusiei, dar și cele care ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma unor sancțiuni economice împotriva acesteia din urmă, iar deocamdată teama de a pierde bani pare să fie mai puternică, se arată într-un comentariu publicat luni de agenția Reuters.
Astfel, numai câteva dintre cele 11 state ale UE care au făcut parte din blocul comunist, printre care Polonia, România și Estonia, susțin adoptarea de sancțiuni economice împotriva Rusiei.
Oficialii de la Varșovia consideră că astfel de sancțiuni sunt vitale pentru a-l descuraja pe președintele Vladimir Putin să încerce preluarea și altor teritorii ucrainene, după ce a anexat Crimeea, cum ar fi de exemplu cazul regiunii Donețk.
În schimb, mesajele transmise de liderii celorlalte state foste comuniste arată o împotrivire față de instituirea celei de-a treia serii de sancțiuni împotriva Rusiei, de data aceasta cu caracter economic și comercial, după cele două serii care au prevăzut doar suspendarea unor tratative plus restricții la acordarea vizelor și înghețarea activelor în cazul unor oficiali ruși și ucraineni pro-ruși. Această reticență îngreunează și mai mult obținerea unui consens european pentru adoptarea de noi sancțiuni.
Cu toate că anexarea Crimeei ar trebui să le dea motive să se teamă că țările lor ar putea fi o viitoare țintă a Rusiei, care le-a mai ocupat în trecut, oficialii din majoritatea țărilor foste comuniste par a fi mai preocupați de menținerea fragilei relansări economice decât de amenințările la adresa securității naționale, remarcă Reuters. Iar sistarea legăturilor comerciale cu Rusia, în special livrările de gaze naturale, sau dispariția turiștilor ruși ar aduce prejudicii economice considerabile acestor țări.
De exemplu, ”în condițiile în care un sfert din autoturismele noastre sunt exportate în Federația Rusă, care ar fi impactul sancțiunilor asupra industriei auto?”, s-a întrebat Robert Fico, premierul slovac. ”Catastrofal”, a răspuns tot el. ”Atunci de ce să luăm decizii ce ar dăuna economiei și populației noastre?”, a închis oficialul subiectul.
Această situație arată în ce măsură continuă să fie interconectate economiile est-europene cu economia Rusiei, deși au trecut mai bine de 20 de ani de la dispariția CAER-ului și a Pactului de la Varșovia, iar această dependență merge dincolo de gazele naturale rusești. De exemplu, turiștii ruși cu gențile de cumpărături pline sunt o priveliște obișnuită la Praga. Camera de Comerț cehă estimează că eventuale sancțiuni economice severe împotriva Rusiei ar conduce la pierderea a peste 50.000 de locuri de muncă în Cehia.
În multe părți ale fostului bloc comunist s-a încercat în ultimele două decenii să se lase în urmă amintirile traumatizante din timpul ocupației sovietice și să se construiască relații bune cu Moscova, ceea ce ar putea explica parțial actuala abordare a acestor state.
Bulgaria, cea mai dependentă economic de Rusia, a precizat că se opune unor noi sancțiuni. Ungaria tocmai a semnat un acord pentru extinderea centralei nucleare de la Paks în cooperare cu Rusia, care este în plus cel mare partener comercial al său după UE. Un oficial maghiar, care s-a exprimat sub protecția anonimatului, a declarat că un al treilea set de sancțiuni împotriva Moscovei ”va implica decizii foarte dureroase și pline de consecințe pentru ambele părți”, precizând că mai multe state membre ale UE se opun unor astfel de sancțiuni.
Chiar și președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, țară ce în mod tradițional susține o linie dură față de Moscova, a declarat că încă nu este momentul pentru noi sancțiuni. O estimare făcută de economistul-șef al unei bănci lituaniene, potrivit căruia astfel de sancțiuni ar conduce la scăderea PIB-ului țării sale cu 10-15%, ceea ce ar însemna reintrarea în recesiune, explică foarte bine motivația acestei poziții.