Medicii şi asistentele medicale din regiunea Trans-Baikal protestează din cauza întârzierilor plăţii salariilor, scrie Wirtschaftsblat. Timp de două luni nu au mai ridicat niciun ban, întârzierea fiind cauzată de faptul că guvernul regional nu are destui bani. Ruşii de rând suferă. Au datorii la bănci pentru împrumuturi și credite ipotecare. Tot mai des angajaţii decid să rămână acasă în loc să lucreze pe gratis.
Aceste povești foarte rar apar în mass-media rusă, afirmă Wirtschaftsblat. Despre tulburările sociale din regiunile Rusie aproape că nu scrie nimeni. Și nu pentru că situaţia medicilor din Trans-Baikal este un caz izolat, din contra. În primăvară, muncitorii de pe şantierul cosmodromului Vostocinîi au intrat în grevă. Ca şi medicii din Tran-Baikal ei nu au mai încasat salariile timp de câteva luni. În situaţia muncitorilor a trebuit să intervină preşedintele Vladimir Putin şi apoi procurorii să-şi facă prezenţa pe şantier, pentru ca angajatorii să înceapă să achite restanţele salariale.
Din cauza problemelor cu corupția, a datoriilor și crizei, regiunile sunt forţate să adopte programe de austeritate forțată. În administraţiile a mai mult de 30 din cei 83 de subiecţi ai Federaţiei Rusie au avut loc reduceri de personal. În același timp, regiunile sunt foarte diferite unele de altele în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială. De exemplu, salariul mediu în capitala Rusiei este de 5 ori mai mare decât în Kalmykia. Prin urmare, mulți ruși s-au mutat în marile orașe. În ultimii ani, populația Moscovei a ajuns din această cauză la peste 12 de milioane de oameni.
Regiunile însă, dimpotrivă, se confruntă cu noi provocări demografice, scrie Wirtschaftsblat. Densitatea populației în Rusia este una dintre cele mai mici din lume. La ultimul recensământ, din 1.090 de orașe, doar în 93 populația depăşea 200.000 de persoane. Apoi, din 156.000 de sate, 13% nu mai sunt locuite, iar în 23% locuitorii sunt sub 10 persoane.
Kremlinul a încercat în mod repetat să dezvolte regiunile, continuă publicația. În timpul Forumului Economic de la Vladivostok, Putin a promis să îmbunătățească climatul investițional în regiunile periferice, astfel încât să poată concura cu cele mai importante centre de afaceri. Însă aceasta nu este prima promisiune a lui Putin. Anul trecut, Kremlinul a anunţat că schimbă capitala în Siberia, apoi a vorbit despre nişte planuri ambițioase pentru relocarea marilor companii de stat și unele ministere în Extremul Orient, drept impuls pentru dezvoltarea regiunii. Dar de atunci nimic. Dimpotrivă – prăpastia economică între centru și subiecții federali a crescut şi mai mult, scrie publicaţia austriacă.
Una din cauzele situaţiei este centralizarea excesivă a puterii deținute de președintele rus. Regiunile au o autonomie economică limitată şi reţin doar 37% din veniturile fiscale. Restul merge la bugetul federal. Sub Putin, Kremlinul a strâns şi mai mult chingile. De fapt, deşi ales direct de cetăţeni, guvernatorul regiunii este un titlu mai degrabă onorific, pentru că i-au fost limitate puterile. În același timp, cei care vor să candideze pentru acest post, trebuie să depășească dificultăți birocratice enorme. De exemplu, la alegerile regionale care au avut loc în ultimul week-end, candidații opoziției au reușit să se înregistreze doar în regiunea Kostroma.
Totodată, regiunile sunt puternic dependente de transferurile financiare de la guvernul federal. Moscova întreţine aproximativ 70 de subiecte federale. Potrivit publicaţiei, Kremlinul distribuie bani netransparent, în esență, sistemul nu reuşeşte să rezolve problemele structurale ale economiei regiunilor. Din cauza creșterii plăților sociale, decise de Putin în momentele sale tot mai frecvente de populism, autoritățile locale sunt obligate să intre în datorii din ce în ce mai mari pentru a îndeplini sarcinile trasate de centru. Experții sunt de părere că, în viitorul apropiat, multe regiuni vor intra efectiv în faliment.
În politica sa regională, Rusia subscrie la principiile centralizării și se bazează pe programe individuale de dezvoltare iniţiate de stat, în loc să ofere o mai mare autonomie regiunilor economice pentru a atrage investitori. Dacă presiunea asupra economiei ruse va fi amplificată, în regiuni se va acutiza lupta pentru banii statului, iar unele vor deveni mai vocale cerând cu insistenţă autonomia. Criza actuală a dezvăluit limitele „centralismului lui Putin”, conchide publicaţia.