Căderea piețelor din China a afectat prețurile petrolului, care au crescut presiunea asupra rublei și au dus la înrăutățirea recesiunii din Rusia, scrie Bloomberg.
Toate acestea vin la un an după ce Moscova a declarat solemn că execută „marea întoarcere” spre Orient, ca urmare a deteriorării relațiilor cu Statele Unite și Europa din cauza Ucrainei.
Tot atunci, în luna octombrie 2014, Putin a trasat sarcina ca cifra comerţului cu China să ajungă la 100 de miliarde de dolari anual.
Rezultatul a fost că, în prima jumătate a anului 2015, cifra de afaceri a comerţului ruso-chinez a scăzut cu 29%, fiind de 30.6 miliarde dolari, iar oficialii ruși spun că obiectivul de 100 miliarde este de neatins.
Ca urmare a căderii comerţului, pentru prima dată în ultimii cinci ani, Rusia a fost eliminată din lista primilor 15 parteneri comerciali ai Chinei, scrie Bloomberg.
Alexander Gabuev, şef al programului „Rusia în regiunea Asia-Pacific” al Carnegie Center din Moscova, spune că Putin acționează în raport cu Beijingul ca un suplicant. Totuşi, China, în ciuda provocărilor economice actuale, are la îndemână o gamă considerabilă de variante pentru alegerea surselor energetice.
Bloomberg remarcă faptul că un număr de contracte ruso-chineze semnate la nivel oficial nu au fost puse în aplicare. Petr Fradkov, prim-vicepreședintele băncii Vnesheconombank spune că linia de swap de 150 de miliarde de yuani, deschisă ca urmare a unui acord care a fost semnat în luna octombrie a anului trecut între Banca Centrală a Rusiei și cea a Chinei, nu este foarte populară pentru că este potrivită doar pentru finanțări pe termen scurt.
La rândul său, oficialul Sberbank, Maxim Poletaev, afirmă că nici linia de credit în valoare de 9 miliarde de yuani, deschisă în colaborare cu băncile chineze, nu este căutată, din cauza cererii slabe în Rusia pentru creditele în yuani.
Yuri Soloviev, prim-vicepreședinte al VTB, bancă care este de asemenea implicată în acordul de împrumut cu băncile chineze, a declarat în luna iunie că cererea de credite în moneda chineză este redusă.
Proiecte suspendate de 113 miliarde dolari
Potrivit Reuters, criza din Rusia și încetinirea ritmului de creștere economică în China a dus la suspendarea proiectelor bilaterale în valoare de 113 miliarde dolari. Unele dintre ele pot fi amânate pe termen nedefinit.
Potrivit lui Serghei Sanakoyev, șeful Centrului analitic ruso-chinez, principalul motiv pentru care investitorii chinezi au suspendat proiectele în Rusia este dorința lor de a vedea ce se va întâmpla cu rubla, deoarece prognozele oficiale valutare au fost incorecte.
Reuters dă ca exemplu proiectul de exploatare a gazului „Yamal GNL”, care impliă firmele Novatek Rusia, Total Franța și CNPC China. Agenția amintește că Ghenadi Timchenko, co-proprietarul Novatek, a declarat în 2014 că proiectul va strânge 20 miliarde dolari în China. Dar în august 2015 banii nu erau adunaţi, iar valoarea investițiilor necesare a fost redusă la 15 miliarde dolari.
În luna mai 2014, „Gazprom” a semnat un contract pentru furnizarea de gaze în China în valoare de 400 miliarde dolari. Cu toate acestea, de atunci, cele două țări nu au reușit să cadă de acord asupra avansului de 25 miliarde dolari, care urma să devină sursă de finanțare pentru construcția conductei „Power of Siberia”, precum și pentru dezvoltarea exploataţiei, un proiect de 55 de miliarde de $.
Potrivit lui Iuri Ushakov, asistentul preşedintelui Rusiei în domeniul politicii externe, la Beijing va fi semnat un memorandum de înțelegere privind construirea unei noi conducte de gaz din Extremul Orient al Rusiei în China. Dar acest document nu specifică prețurile sau calendarul proiectului. De asemenea, Ushakov a dat ca puţin probabilă semnarea de către Putin, în timpul vizitei la Beijing, a contractului privind construcția conductei de gaze „Altai”, care să aducă gaz în China din Siberia de Vest.
Printre alte proiecte amânate pot fi menţionate încercările „Rosneft” de a vinde CNPC participaţii în domenii gazifere din estul Siberiei, construcția în comun a unor rafinăriilor de petrol in Rusia și China, furnizarea de energie electrică în valoare de 1,5 miliarde $, construirea unei fabrici de prelucrare a lemnului în Tomsk (în valoare de 1 miliard de $), finanțarea podului spre Crimeea, linie de cale ferată de mare viteză Moscova – Kazan și cooperare pentru exploatarea Lunii.