Conducerea Republicii Moldova se teme de un eşec în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional din cauza instabilităţii politice, dar, pe de altă parte, evită discuţiile cu reprezentanţii protestatarilor, care şi-au instalat corturile în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău şi care cer demisia guvernării corupte. Misiunea FMI ar urma să vină în Moldova pe 22 septembrie.
Creditorii externi şi UE au anunţat că vor debloca finanţarea proiectelor destinate Republicii Moldova numai după ce autorităţile vor face ordine în sistemul bancar, pentru ca banii oferiţi să nu mai fie furaţi. Partenerii de dezvoltare ai Moldovei au cerut autorităţilor să facă tot posibilul ca să întoarcă poporului miliardul de dolari furat, la sfârşitul anului 2014, din sistemul bancar, iar vinovaţii să fie pedepsiţi. Până în prezent, principalii suspecţi în acest dosar nu au fost arestaţi, iar ancheta bate pasul pe loc. Datorită presiunilor exercitate de societatea civilă, a fost contractată o companie străină „Kroll”, pentru identificarea celor implicaţi în furtul banilor – în prima fază, iar în faza a doua, pentru recuperarea lor. Numai că a doua etapă a investigaţiei internaţionale ar putea să nu mai aibă loc, deoarece, spune premierul Valeriu Streleţ, „suma solicitată de Kroll pentru recuperarea banilor este prea mare – 60% din suma ce urmează a fi recuperată”.
Decât numai 40%, mai bine lăsăm banii hoţilor?
În legătură cu reacţia premierului, ex-ministrul moldovean al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a menţionat că aceasta înseamnă că liderii coaliţiei de guvernare i-au cerut prim-ministrului, pe care şi l-au subordonat, să blocheze procedura de recuperare a banilor furaţi. Negruţa susţine că după şedinţa de luni a Comitetului pentru Stabilitate Financiară a văzut „un prim-ministru pierdut”: „I-a dispărut determinarea să se clarifice cu cei de la Banca Naţională a Moldovei, cu ce s-a întâmplat în bănci şi să recupereze ce se mai poate recupera din miliardele furate, prin contractarea unei/unor companii internaţionale specializate în investigaţii şi recuperare”, a spus Veaceslav Negruţa.
Furtul miliardului de dolari şi inacţiunile instituţiilor statului au determinat populaţia să iasă în stradă. Duminică, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău s-au adunat 100 000 de oameni, iar de atunci protestele au căpătat caracter permanent. Aproape 300 de corturi au fost montate deja în faţa Guvernului. Oamenii protestează paşnic. Ei cer demisia şefului statului şi a şefilor instituţiilor care au permis ca banii să fie furaţi (Banca Naţională şi Centrul Naţional Anticorupţie).
Autorităţile refuză deocamdată să se întâlnească cu reprezentanţii protestatarilor, iar şeful statului a anunţat că înţelege nemulţumirea populaţiei, dar nu va demisiona „pentru a nu crea instabilitate în ţară”. Pe de altă parte, şeful statului a spus că tot nu înţelege de ce guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, nu a fost încă demis: „Din păcate, slăbiciunea constatată a unor instituţii abilitate să intervină pentru a aplica legea, a determinat într-o anumită măsură un asemenea climat negativ în societate. Aici mă refer, în special, la ineficienţa Băncii Naţionale, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie, instanţelor de judecată”, a menţionat preşedintele. „Am discutat personal în câteva rânduri cu guvernatorul Băncii Naţionale, căruia i-am cerut explicaţii pentru acţiunile şi inacţiunile instituţiei pe care o conduce. Ca o paranteză, sunt mirat că domnul guvernator mai este în funcţie, ca şi întreaga administraţie a BNM, dar amintesc că demiterea sa nu este prerogativa preşedintelui”, a precizat Timofti.
El a menţionat că va prezenta în viitorul apropiat în Parlament un mesaj în care va face referire la „principalele probleme ale naţiunii”, urmând să formuleze obiectivele care, în opinia sa, trebuie stabilite pentru depăşirea situaţiei complicate în care se află Moldova.
Premierul răspândeşte panică: „1 USD ar putea ajunge să coste 40 de lei!”
Marţi, preşedintele nu a venit la întâlnirea stabilită cu reprezentanţii protestatarilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale. El şi-a trimis la întâlnire consilierii, iar aceasta s-a încheiat fără niciun rezultat. Tot marţi, s-a întrunit Consiliul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE – coaliţia de guvernare). S-a discutat despre situaţia tensionată care s-a creat în ţară. Liderii coaliţiei au decis să nu discute cu organizatorii manifestaţiilor de protest atâta timp cât aceştia înaintează „revendicări ultimative şi irealizabile”. Totuşi, preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, care a participat la şedinţa Consiliului AIE, a recunoscut că „situaţia care s-a creat în Moldova este extraordinară, cu oameni în piaţă”, anunţând că detalii va oferi prim-ministrul, în cadrul unei emisiuni televizate.
Marţi seară, premierul Valeriu Streleţ a anunţat, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, că în cazul în care Moldova nu va reuşi încheierea unui nou memorandum de creditare cu FMI „se va prăbuşi totul”. El a menţionat că în acest caz leul moldovenesc s-ar putea devaloriza până la 40 de lei pentru 1 dolar (momentan cursul este de 18 lei pentru 1 USD). Premierul a sugerat că s-ar putea ca misiunea FMI în genere să nu vină în Moldova din cauza instabilităţii politice, adică din cauza protestatarilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Declaraţia lui a fost percepută ca formă de presiune, menită să-i determine pe protestatari să plece acasă.
Protestatarii s-au întâlnit cu ambasadorii UE şi SUA
Liderii protestatarilor au fost primiţi marţi de şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, de ambasadorul SUA şi de cel al Germaniei. „În lipsa unei comunicări cu reprezentanţii puterii de stat, ne-am propus să comunicăm cu partenerii de dezvoltare. Am fost primiţi aproape imediat – la o oră după ce am trimis solicitarea. Am primit asigurări din partea celor trei diplomaţi străini că vor încerca să convingă autorităţile că un dialog cu propriul popor este un imperativ necesar”, a menţionat, după întâlnire, reprezentantul protestatarilor Andrei Năstase.
A reacţionat şi fostul comisar european pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle. El a menţionat că autorităţile Republicii Moldova trebuie să examineze minuţios acuzaţiile formulate de protestatari şi să le ancheteze, juridic, foarte serios: „Este greşit din partea oricărui politician să creadă că nu va mai fi bănuit de corupţie numai pentru că se declară pro-european”, susţine diplomatul european. Referindu-se la motivele care au scos lumea în stradă, el a reamintit că de mulţi ani Comisia Europeană a atenţionat că problema „corupţiei este una din cele mai mari ameninţări la adresa democraţiei, indiferent dacă alegi să mergi spre Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală, iar lupta cu corupţia este „o luptă fără de sfârşit”, care nu se termină odată cu intrarea în Uniunea Europeană, cum o arată şi exemplul Cehiei. În acest context, Štefan Füle a ţinut să precizeze că nu „oligarhii”, care există în toate ţările Parteneriatului Estic, sunt problema, ci modul cum sunt sau nu sunt integraţi ei în sistemul democratic.
Mihail Saakaşvili: „Moldovenii au obosit de corupţie”
Iar ex-preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a menţionat într-un interviu pentru gordonua.com că „în Moldova are loc o mişcare anti-oligarhică”: „Oamenii ies în stradă deoarece sunt obosiţi de corupţie şi de clanurile oligarhice care conduc ţara. (…) Oligarhii moldoveni controlează organele de aplicare a legii, cea mai mare parte a Parlamentului şi aproape integral pe prim-ministru. (…) Când fostul prim-ministru a încercat să facă ceva împotriva oligarhilor, i s-a pus imediat pe masă un dosar cu materiale compromiţătoare. Acesta este un stil tipic oligarhic”, a menţionat Saakaşvili. În opinia sa, în Moldova, deşi există forţe pro-ruse care urmăresc destabilizarea ţării, de data aceasta oamenii au ieşit la proteste „deoarece au obosit de corupţie”.
Totuşi, profitori politici de pe urma protestelor din Piaţa Marii Adunări Naţionale nu au întârziat să apară, iar aceştia provin din rândul forţelor pro-ruse. Marţi, liderul socialiştilor Igor Dodon a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că „în Moldova s-a creat o situaţie pre-revoluţionară”. El a înaintat un ultimatum autorităţilor – convocarea unei şedinţe extraordinare a Parlamentului pentru autodizolvarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate; modificarea Constituţiei pentru alegerea prin vot direct a preşedintelui Republicii Moldova; demisia guvernatorului BNM, a conducerii Procuraturii Generale, Comisiei Electorale Centrale, Centrului Naţional Anticorupţie şi Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, iar deputaţii să renunţe la imunitate. Dodon a ameninţat că în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla până pe 22 septembrie, Partidul Socialiştilor va anunţa „mobilizare generală, proteste masive cu pichetarea instituţiilor statului şi blocarea instituţiilor guvernamentale, pentru declanşarea alegerilor anticipate”. După ce a făcut aceste declaraţii, liderul socialiştilor a zburat la Moscova.
Dmitri Peskov: „Kremlinul urmăreşte cu atenţie”
Tot pentru alegeri anticipate şi proteste zgomotoase pledează şi liderul unui alt partid pro-rus „Partidul Nostru”, Renato Usatîi. Acesta a anunţat că în timpul apropiat, partidul său va organiza „proteste în masă” în faţa principalelor instituţii guvernamentale. Atât Dodon, cât şi Usatîi au anunţat că salută acţiunile de protest din Piaţa Marii Adunări Naţionale, iar Artur Reşetnicov, exponent al celui de-al treilea partid pro-rus – Partidul Comuniştilor, a spus că PCRM „susţine protestele, dar nu vrea ca anumite partide sau forţe politice să se folosească de situaţia complicată din Moldova şi să fie înlocuiţi unii oligarhi cu alţii”.
Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat la Moscova: „Kremlinul urmăreşte cu atenţie evoluţia situaţiei din Republica Moldova, unde au loc acţiuni de protest”.
Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău