Dacă nu îşi reformează radical politicile privind migraţia, educaţia şi piaţa muncii, statele est-europene riscă să-şi sufoce creştere economică şi să pună presiuni tot mai mari asupra bugetelor publice, a avertizat Banca Mondială.
Ratele natalităţii în scădere, emigraţia în masă şi politici depăşite privind munca limitează puterea forţei de muncă în Europa de Est şi ameninţă să inverseze deceniile de creştere economică şi eforturile făcute de ţări precum România, Polonia şi Estonia de a ajunge din urmă economiile occidentale, mai bogate, se arată într-o raport al BM, analizat de Financial Times.
Fără reforme, forţa de muncă a regiunii se va reduce cu aproape 14 milioane de persoane până la în 2060 – cifră echivalentă cu populaţia Cehiei şi Slovaciei la un loc. Aceste condiţii vor frâna expansiunea economiilor dintr-una dintre cele mai importante regiuni de creştere din Europa.
„Există o senzaţie foarte pregnantă de urgenţă. Problema îmbătrânirii devine un subiect tot mai pertinent pentru agenda economică. Ţările est-europene trebuie neapărat să înceapă să rezolve această problemă pentru a fi sigure că va continua convergenţa cu statele mai bugate ale Europei. Este cu adevărat o provocare”, apreciază Emily Sinnott, coautor al analizei.
În ţări precum Polonia, Slovacia şi cele baltice, ritmul de creştere economică l-a întrecut cu mult pe cel al economiilor vest-europene în ultimele decenii. Performanţa reflectă creşterea substanţială a productivităţii şi intrările de investiţii din statele care sunt mai vechi în UE.
În ceea ce priveşte PIB-ul per capita, diferenţa dintre estul şi vestul Europei s-a înjumătăţit între 2000 şi 2012, potrivit Băncii Centrale Europene.
Însă migraţia în masă dinspre est spre vest, mai ales tineri cu bună pregătire profesională, şi reducerea ratei fertilităţii au şubrezit profilul demografic al Europei de Est. Trendul are implicaţii severe asupra sistemelor de finanţare a pensiilor, bugetelor naţionale şi continuării creşterii economice.