Proiectul hotărârii privind crearea grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de lege cu privire la orientarea Republicii Moldova la spaţiul valoric democratic european, ca element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova, a fost votat azi în Parlament, cu voturile majorităţii deputaţilor. Proiectul prevede formarea unui grup care să vină cu propuneri privind modificarea Constituţiei, astfel ca aceasta să prevadă expres că vectorul politicii externe a Republicii Moldova este integrarea europeană. Astfel, fracţiunea PD şi grupul PPE care au susţinut proiectul au înaintat câte două candidaturi în grupul de lucru, în timp ce fracţiunile PSRM, PCRM, PL şi PLDM au refuzat să înainteze candidaturi.
Astfel, membrii delegaţi ai grupului de lucru vor fi democraţii Sergiu Sîrbu şi Raisa Apolschi, în timp ce din partea popular-europenilor au fost delegaţi Eugen Carpov şi Mihaela Spatari. Socialiştii au refuzat să înainteze vreo candidatură, menţionând că proiectul privind modificarea Constituţiei este anticonstituţional, comuniştii au anunţat doar că nu înaintează nicio candidatură, liberal-democraţii au refuzat să voteze şi să înainteze candidaturi pe motiv că nu au fost acceptate amendamentele fracţiunii privind modificarea articolului 13 din Constituţie în ceea ce priveşte limba română, iar liberalii au spus că PL nu va delega pe nimeni atât timp cât prevederile Constituţiei vor fi modificate selectiv.
În dezbaterea proiectului de hotărâre, socialistul Vlad Bătrîncea a atras atenţia deputaţilor că „nicio ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului”, ori „dreptul aparţine cetăţenilor, inclusiv de a alege Parlamentul, inclusiv vectorul de dezvoltare”. „Vreţi nu vreţi, dar într-o zi vom vea un referendum. El vine din spaţiul european. Nu este important ce este scris în Constituţie şi nu pentru asta vor vota cetăţenii. Trebuie să faceţi tot ca oamenii să vadă că au o viaţă mai bună. Atunci ei vor susţine vectorul european”, a spus Bătrîncea, menţionând că proiectul trebuie scos de pe agenda Parlamentului.
Deputatul comunist Oleg Reidman a opinat că „niciun text scris, fie el şi în cărţile religioase, nu va asigura respectarea lui”. „În Biblie e scris să nu ucizi, dar noi avem Codul Penal”, a spus acesta prin analogie. La fel, comunistul a spus că încrederea cetăţenilor în vectorul european era scăzută înre 1991 şi 2001, a crescut în perioada guvernării comuniste, iar din 2009 încoace din nou a scăzut, iar legislaţia nu a fost schimbată în acest sens.
„Aş vrea să cred că toţi noi într-adevăr dorim binele Republicii Moldova. Avem 26 de ani de la adoptarea declaraţiei de indepenendeţă, dar cetăţenii nu sunt mulţumiţi de prestaţia statului, indiferent cine este la putere”, a opinat liberal-democratul Iurie Ţap. Acesta a făcut referire la aspectul constituţional-juridic al proiectului de modificare a Constituţiei, prin prisma principiului suveranităţii. „În ce măsură acest Parlament are legitimitatea juridică de modificare a Constituţiei?! Cetăţenii aşteaptă de la noi nu să modificăm Constituţia. Reforme sistemice profunde, aceasta se cere de la noi”, a mai spus liberal-democratul.
Liberalul Mihai Ghimpu şi-a exprimat opinia că direcţia europeană nu este o temere pentru cetăţeni, pentru că „dacă n-am fi avut această direcţie, n-am fi avut sprijinul cetăţenii”. „Alta e problema, de ce venim cu această modificare, ca să scriem în Constituţie? Cetăţenii se întreabă ce fel de Europă, dacă se fură miliarde în perioada când suntem susţinuţi de Uniunea Europeană. Haideţi să votăm proiectul privind interzicerea propagandei ruseşti. Aici este problema. O să votăm şi o să vedeţi că cetăţenii vor în Uniunea Europeană”, a spus liderul PL.
Potrivit popular-europeanului Valeriu Ghileţcti, chiar dacă au sunat note critice, „absoluta majoritate a deputaţilor recunosc că Uniunea Europeană contribuie la bunăstarea Republicii Moldova, iar cetăţenii vor ca viaţa lor să fie mai bună”.
Nu în ultimul rând, democratul Marian Lupu a menţionat că valorile şi standardele europene sunt modelele care şi-au demonstrat eficienţa şi de ele are nevoie Republica Moldova. „Aceste valori nu le veţi găsi în spaţiul estic”, a mai spus Lupu, iar adresându-se special către socialişti a menţionat că „nicăieri în lume, nici în Est nici peste ocean, social-democraţia nu a fost aplicată atât de bine ca în Europa”.